Grădina pe balcon: legumele care merg în ghivece și cele care nu

Pe un balcon de 4–6 m² încap fără efort cinci-șase ghivece mari și o jardinieră. Ajung pentru roșii cherry toată vara, ardei iuți de pus la uscat și salată tăiată de câte ori ai nevoie. O grădină de țară mutată la etajul patru nu încape. Un balcon care produce se deosebește de unul plin de tulpini îngălbenite prin trei lucruri: câte ore de soare primește, cât pământ are fiecare plantă și dacă ai ales legume care suportă spațiul strâmt.

Lumina, vântul și greutatea, înainte de semințe

Alege o zi senină de la începutul lui aprilie și notează când intră soarele pe balcon și când iese. De asta depinde aproape tot.

• Sud, sud-vest, vest: 6–9 ore de soare direct. Aici merg roșiile, ardeii, vinetele și castraveții. Vestul are un dezavantaj: soarele de după-amiază din iulie încinge ghivecele, iar frunzele se ofilesc la ora 17 chiar dacă pământul e umed.
• Est: 4–5 ore, dimineața. Roșiile cherry rodesc, dar mai puțin. Salata, spanacul, ceapa verde și pătrunjelul se simt mai bine aici decât pe sud.
• Nord: vara, fără soare direct. Merg verdețuri și ierburi, atât.

Vântul e problema la care nu se gândește nimeni. De la etajul șase în sus, un balcon deschis usucă ghivecele mult mai repede decât unul de la parter. Tulpinile de roșii legate doar de un băț înfipt în ghiveci se rup la prima furtună de vară. Pune ghivecele înalte lângă perete și leagă aracii de ceva fix, de balustradă sau de un cârlig în zid.

Greutatea contează mai mult decât pare. Un ghiveci de 40 de litri cu pământ ud trage 35–45 kg, iar șase astfel de ghivece înseamnă peste 200 kg pe o placă în consolă. Pe balcoanele noi nu e o problemă. La blocurile vechi cu fisuri în placă, armătură ruginită la vedere sau parapet care se mișcă, cere părerea unui inginer constructor înainte să încarci balconul. Oricum, ghivecele grele stau lângă peretele blocului, nu la marginea plăcii.

Ghivecele: cât pământ îi trebuie fiecărei legume

Cea mai frecventă greșeală e ghiveciul prea mic. O roșie într-un vas de 5 litri crește, înflorește și apoi se oprește. Rădăcinile au umplut tot volumul, pământul se usucă între prânz și seară, iar planta trăiește de la o criză la alta.

Materialul ghiveciului

Plasticul negru în plin soare devine fierbinte la atingere în iulie, iar rădăcinile din partea expusă se opresc din creștere. Ia culori deschise sau pune ghiveciul negru într-unul mai mare și deschis la culoare. Merge și o scândură sprijinită în fața lui, ca umbră. Teracota arată bine, dar pierde apă prin pereți, așa că vara înseamnă udat de două ori pe zi. Sacii textili pentru plante aerisesc rădăcinile, sunt ușori și se strâng iarna, dar se usucă și ei repede.

Orice ai folosi, găleți de vopsea spălate, lăzi de lemn sau bidoane tăiate, vasul trebuie să aibă găuri la fund. Fără scurgere, apa băltește și rădăcinile se sufocă după câteva zile de ploaie. Planta se ofilește exact ca atunci când e uscată, tu o uzi și mai mult, și o pierzi.

Pământul: de ce nu aduci din grădină

Pământul de la țară, oricât de bun ar fi în strat, se tasează în ghiveci după câteva udări. Devine o cărămidă, iar apa trece pe lângă margini fără să ajungă la rădăcini. Mai aduce și semințe de buruieni, larve și boli. Folosește un substrat pentru legume sau unul universal și adaugă 20–30% compost bine descompus sau humus de râme. Un sac de 50 de litri costă 25–45 de lei, după calitate. Turba ieftină, foarte fibroasă și acidă, nu e bună folosită singură.

Pentru un ghiveci de 20 de litri ajung 15 litri de substrat, 4 litri de compost și un pumn de perlit, dacă substratul pare greu și lipicios. Stratul de pietriș la fund, recomandat des, nu îmbunătățește drenajul, doar ocupă din volumul rădăcinilor. Ajunge o bucată de plasă peste găuri, ca să nu iasă pământul.

Legumele care merg sigur în ghiveci

Roșiile cherry și cele cu creștere determinată

Pe un balcon însorit, roșiile cherry sunt alegerea cea mai sigură. Leagă fructe chiar și cu udat imperfect și se coc în ciorchini, pe rând, din iulie până în octombrie. O plantă bine îngrijită dă 2–4 kg pe sezon. Soiurile determinate se opresc singure la 60–100 cm, cer copilit mai rar și nu ajung în tavan. Roșiile mari, de tip inimă de bou, merg tehnic, dar în ghiveci fac 4–6 fructe pe plantă și crapă ușor la udatul neregulat.

Ardeiul iute

Dintre legumele de balcon, ardeiul iute iartă cel mai mult. Suportă căldura, ghiveciul mai mic și o zi-două de uitat la udat. O plantă de ardei iute cu păstăi mici poate da 40–80 de bucăți. Ardeiul gras și gogoșarul cresc bine, dar o plantă face 5–8 fructe: e mai degrabă o plăcere decât o recoltă.

Salata, rucola, spanacul

Se seamănă direct în jardinieră, la 1 cm adâncime, și se taie frunză cu frunză. Sunt legume de primăvară și de toamnă. La peste 25 °C, spanacul și rucola fac tulpină florală în două-trei săptămâni și devin amare. Vara le muți pe partea umbrită a balconului sau faci pauză. Seamănă câte un rând la 2–3 săptămâni, ca să ai continuu.

Ridichile și ceapa verde

Ridichile sunt gata în 25–30 de zile. Ies bune doar în martie–mai și septembrie–octombrie; vara se lemnifică și devin iuți. Ceapa verde din arpagic și usturoiul verde din căței se pun des, aproape lipite, și se taie pe măsură ce cresc.

Fasolea urcătoare

Ocupă puțin la bază și urcă pe sfori până la 2 m, așa că pe un balcon spre sud face și umbră. Păstăile verzi se culeg la 2–3 zile. Dacă le lași să se îngroașe, planta se oprește din înflorit.

Verdețurile

Pătrunjelul de frunze, mărarul, busuiocul, cimbrul și menta merg toate. Menta se pune separat, altfel invadează tot ghiveciul. Busuiocul vrea căldură și soare; pătrunjelul suportă semiumbra. Mărarul are rădăcină pivotantă și nu suportă mutatul, deci se seamănă direct în ghiveciul final.

Cu condiții: castraveți, vinete, dovlecei

Dau recoltă, dar numai dacă le satisfaci pretențiile.

• Castraveții au nevoie de polenizare, iar la etajul șapte albinele sunt puține. Ia soiuri partenocarpice, care leagă fără polenizare (scrie pe plic), și pune o plasă pe care să urce. În iulie, o plantă în 20 de litri poate cere 2 litri de apă pe zi.
• Vinetele vor căldură constantă. Pe un balcon sudic de la câmpie merg foarte bine. La deal, pe un balcon spre est, rămân la stadiul de flori. Nopțile sub 15 °C le opresc.
• Dovleceii au frunze de jumătate de metru: o plantă ocupă aproape 1 m² și cere 40–60 de litri de pământ. Dacă nu vin insecte, polenizezi florile femele cu o pensulă, luând polen din florile mascule. Un singur dovlecel îngrijit dă 8–15 fructe, deci dacă ai locul, merită.

Ce nu merită pus pe balcon

Unele legume cresc în ghiveci, dar raportul dintre spațiu, efort și ce culegi e prost.

Când semeni și când muți pe balcon

Legumele de căldură (roșii, ardei, vinete, castraveți, busuioc) ies pe balconul deschis doar când nopțile nu mai coboară sub 10–12 °C. Frigul de dinainte nu le omoară, dar le oprește din creștere două-trei săptămâni, iar o plantă mutată mai târziu le ajunge din urmă.

Dacă nu ai un pervaz însorit pentru răsaduri, le cumperi din piață în aprilie–mai. Un răsad de roșie în ghiveci de 9 cm costă 3–7 lei. Nu lua plante înalte, deja înflorite și îngălbenite la bază: au stat prea mult în ghiveciul mic și se refac greu. Ia-le pe cele scunde, cu tulpina groasă și frunze verde închis.

Balconul închis cu termopan e altă poveste. Primăvara câștigi 3–4 săptămâni, dar vara temperatura trece ușor de 40 °C cu geamurile închise. Peste 32–35 °C, polenul de roșie nu mai e viabil și florile cad. Ține geamurile deschise ziua din mai până în septembrie și scutură ușor plantele înflorite în fiecare dimineață, ca să cadă polenul.

Udatul și hrănitul: aici se pierde recolta

Un ghiveci nu are rezervă. În grădină, rădăcinile găsesc apă la 50 cm adâncime. Pe balcon, după o zi toridă cu vânt, tot pământul e uscat. În iulie, o roșie mare dintr-un ghiveci de 30 de litri bea 2–3 litri pe zi.

• Bagă degetul în pământ: dacă la 2–3 cm e uscat, udă până iese apa prin găuri.
• Udă dimineața devreme, iar dacă nu poți, seara. La prânz, apa rece pe pământ încins le face mai mult rău.
• Un strat de paie, iarbă uscată sau scoarță mărunțită peste pământ ține apa mai mult.
• Pentru plecări de 3–5 zile: sticle de plastic cu capacul găurit, întoarse în ghiveci, sau un sistem de picurare cu temporizator legat la un bidon.

Petele negre și moi pe vârful roșiilor și ardeilor se numesc putregai apical. Fructul nu primește destul calciu, dar cauza e aproape mereu udatul cu întreruperi: o zi uscat, a doua zi băltit. Nu adăuga calciu, ci udă constant.

Substratul din sac are hrană pentru 4–6 săptămâni. După aceea, dă îngrășământ lichid pentru legume la 10–14 zile, la doza de pe ambalaj sau la jumătate dacă uzi foarte des. Pentru roșii și ardei, alege unul cu mai mult potasiu decât azot. Prea mult azot face plante verzi și frumoase, cu frunze mari și aproape fără flori.

Gândește-te și la vecinul de dedesubt. Farfuriile sub ghivece opresc apa să curgă pe balconul lui sau pe rufele întinse. Jardinierele agățate pe exteriorul balustradei se prind cu suporți metalici înșurubați, nu cu sârmă: o jardinieră udă cântărește peste 15 kg.

Dăunătorii și problemele tipice de balcon

Pe balcon apar mai puțini dăunători decât în grădină. Cei care apar se înmulțesc însă nestingheriți, pentru că lipsesc buburuzele și păsările care îi mănâncă.

• Păianjenul roșu (un acarian): puncte mici gălbui pe frunze și pânză fină pe dos. Iubește aerul uscat și fierbinte, deci balconul vestic în august. Spală dosul frunzelor cu jet de apă la 2–3 zile.
• Afidele: colonii verzi sau negre pe vârfurile tinere. Le iei cu degetele sau le stropești seara cu săpun potasic, la doza de pe ambalaj.
• Musculița albă: mai ales în balconul închis; se ridică un nor alb când miști planta. Ajută capcanele galbene lipicioase și aerisirea.
• Porumbeii: ciugulesc răsadurile proaspăt plantate și salata. O plasă subțire în primele două săptămâni rezolvă problema.

Insecticidele de sinteză din grădină nu sunt o idee bună la un metru de fereastra dormitorului, pe legume culese a doua zi. Dacă folosești totuși un produs, respectă pauza până la recoltare scrisă pe etichetă și nu stropi când bate vântul spre vecini.