Gazon: semănat, prima tundere și de ce apar goluri

Un gazon semănat corect se vede în a treia săptămână: firele ies dese și uniforme, fără dungi și fără pete. Cele mai multe goluri se hotărăsc însă înainte să deschizi punga cu semințe. Contează cum ai pregătit solul, ce amestec ai luat și în ce lună ai semănat. Udatul din primele 20 de zile face restul.

Când semeni: toamna bate primăvara

Toamna e perioada cea mai sigură. Solul e încă încălzit de vară, nopțile aduc rouă, ploile revin, iar buruienile anuale care răsar odată cu iarba (știr, lobodă, mohor) mor la primele brume. Primăvara merge și ea, dar iarba tânără are doar două-trei luni până la arșiță. În plus, buruienile răsar exact în același timp cu ea și o întrec.

Semințele de gazon încolțesc când solul are peste 10 °C. Optimul e între 15 și 20 °C. Mai jos de atât stau în pământ săptămâni întregi și o parte putrezesc.

Regula din spatele tabelului: iarba trebuie să aibă 6–8 săptămâni de creștere înainte de primul îngheț serios, ca să intre în iarnă cu 3–4 frunze și rădăcini de câțiva centimetri. Un gazon semănat la jumătatea lui octombrie în Ardeal iese din iarnă rar și pătat.

În iunie și iulie nu semeni decât dacă poți uda de trei ori pe zi. La 35 °C stratul de sus se usucă în câteva ore, iar sămânța care tocmai a încolțit moare. Nu o mai salvează nimic.

Ce amestec de semințe alegi

Pe pungă scrie în procente ce specii conține. Asta te interesează, nu poza cu gazonul de pe ambalaj.

Ce nu merge: sub molizi, sub nuci sau în spatele unui zid spre nord, unde soarele direct ajunge mai puțin de 3 ore pe zi, niciun amestec nu face covor. Acolo pui plante de umbră sau mulci și scapi de un gol care ar reapărea în fiecare an.

Ferește-te de amestecurile foarte ieftine în care apare raigrasul aristat sau raigrasul anual (Lolium multiflorum). Răsare spectaculos în 5 zile, apoi dispare în al doilea an și lasă exact golurile pe care voiai să le eviți. Uită-te și la anul recoltei: o sămânță ținută 3–4 ani în magazie încolțește vizibil mai slab.

Pregătirea solului

Scoți buruienile perene

Pirul, pălămida și volbura pornesc din fiecare bucată de rizom lăsată în pământ. Dacă terenul e plin de ele, le scoți cu furca, nu cu sapa, care le taie în bucăți și le înmulțește. Varianta chimică e un erbicid total omologat pentru uz neprofesional, aplicat strict după etichetă, cu 3–4 săptămâni înainte de semănat. După el aștepți cât scrie pe ambalaj, nu mai puțin.

Săpat, mărunțit, nivelat

Sapi sau frezezi la 15–20 cm și scoți pietrele, rădăcinile și resturile de moloz. Pe sol argilos sau nisipos încorporezi 2–4 cm de compost sau mraniță bine descompusă, adică 20–40 de litri pe metru pătrat. Nu pune gunoi de grajd proaspăt: vine cu semințe de buruieni și arde plantulele.

Nivelezi cu grebla, apoi tragi peste suprafață o scândură lungă de 2 m. Ea scoate la iveală gropile pe care ochiul nu le vede. Orice denivelare de peste 2–3 cm o vei regăsi mai târziu ca petic tuns până la pământ.

Lași pământul să se așeze

Pământul proaspăt săpat se tasează inegal la primele ploi și formează gropi în care apa băltește. Lasă-l 2–3 săptămâni și udă-l din când în când. În timpul ăsta răsar și buruienile din sol, pe care le tai superficial, cu sapa sau cu grebla, fără să mai sapi adânc. Tehnica se cheamă pat fals și scutește multă plivire mai târziu.

Înainte de semănat tasezi cu tăvălugul sau călcând apăsat, cu pași mărunți. Solul e bun când talpa lasă o urmă de cel mult 1 cm.

pH-ul și îngrășământul de pornire

Gazonul crește bine la pH între 6 și 7. Dacă o analiză de sol arată sub 5,5, ceea ce apare des pe solurile acide din zonele de deal și munte, pui amendament calcaros, de obicei 150–300 g/m², după rezultat. Cu 2–3 zile înainte de semănat încorporezi superficial 30–40 g/m² de îngrășământ complex de tip NPK 15-15-15 sau unul de pornire pentru gazon, cu fosfor mai mult. Fosforul ajută rădăcinile să se formeze.

Semănatul propriu-zis

Doza obișnuită este de 30–35 g/m². Pe pante sau când vrei acoperire rapidă urci la 40 g/m². Sub 20 g iese rar, iar peste 50 g firele se înghesuie, cresc subțiri și fac boli de răsad. Un pahar de plastic în care ai cântărit o dată 35 g și ai tras o linie cu markerul te scapă de ghicit.

1. Alege o zi fără vânt. Semințele de festucă sunt ușoare și le spulberă și o adiere.
2. Împarte cantitatea pentru toată suprafața în două.
3. Seamănă prima jumătate mergând pe lungime, a doua pe lățime. Așa acoperi și locurile pe care le-ai sărit la prima trecere.
4. Pe margini, lângă borduri și alei, seamănă cu mâna, aplecat. Acolo apar cele mai multe fâșii goale.
5. Trage ușor cu dosul greblei, ca semințele să intre la 0,5–1 cm.
6. Trece cu tăvălugul ușor sau apasă cu scândura. Sămânța trebuie să stea lipită de pământ, altfel se usucă.
7. Udă imediat, cu picătură fină.

Semințele rămase la vedere le mănâncă vrăbiile și porumbeii sau se usucă. Cele îngropate la peste 1,5 cm, mai ales firuța, nu mai ies deloc. Pe pante mai abrupte de 20–25% acoperi cu plasă de iută, care ține sămânța pe loc la ploile torențiale.

Udatul până la răsărire și după

În primele 3–4 săptămâni, stratul de 2 cm de la suprafață trebuie să fie tot timpul umed. Nu ud leoarcă, ci umed. În septembrie înseamnă 1–2 udări pe zi, de câte 2–3 litri pe metru pătrat. Pe caniculă, primăvara târziu, ajungi la trei udări scurte: dimineața, la prânz și spre seară.

Folosește un aspersor cu picătură fină sau un pistol pe poziția „ploaie”. Jetul tare de furtun mută semințele și le adună în șanțuri. După trei săptămâni vezi dungi goale alternând cu smocuri dese.

Nu te speria dacă răsărirea iese inegală. Fiecare specie are ritmul ei:

• raigrasul peren: 5–10 zile;
• festuca roșie și cea trestioasă: 10–14 zile;
• firuța: 14–28 de zile.

Într-un amestec cu firuță, gazonul arată rar în prima lună. Nu resemăna după 10 zile, așteaptă cel puțin 4 săptămâni.

Când iarba are 3–4 cm schimbi ritmul: uzi mai rar și mai mult, la 2–3 zile, câte 8–10 litri pe metru pătrat. Apa coboară la 10–15 cm, iar rădăcinile o urmează. Gazonul udat zilnic câte puțin rămâne cu rădăcini la suprafață și se usucă la prima săptămână de arșiță.

Prima tundere

Când tunzi prima dată

Nu după calendar, ci după înălțime: când iarba a ajuns la 8–10 cm. De obicei vine la 4–6 săptămâni după semănat. Primăvara, cu un amestec bogat în raigras, poate veni și la 3 săptămâni. Pământul trebuie să fie zvântat și iarba uscată, deci nu tunzi a doua zi după ploaie și nici după udat.

Cum tunzi

Taie doar treimea de sus, deci lași 5–6 cm. Cuțitul mașinii trebuie ascuțit înainte. Unul tocit nu taie firul tânăr, îl apucă și îl smulge cu rădăcină cu tot, iar după tundere găsești fâșii rărite exact pe unde ai trecut. Trimmerul cu fir de nailon face același lucru, așa că lasă-l deoparte la primele tunderi.

Folosește o mașină ușoară, fă întoarcerile larg, pe asfalt sau pe alee, nu răsucind roțile pe loc pe gazon. Strânge iarba tăiată la primele 2–3 tunderi, pentru că un strat gros lăsat pe iarba rară o înăbușă.

Primele două luni

• Tunzi de fiecare dată când iarba a crescut cu o treime. La început asta înseamnă cam o dată pe săptămână.
• Cobori treptat înălțimea, până la 4–5 cm. Vara, pe secetă, nu tunde sub 4 cm.
• La 6–8 săptămâni dai prima fertilizare cu azot: 15–20 g/m² de îngrășământ pentru gazon, pe iarba uscată, urmată de udat.
• Erbicid selectiv pentru buruieni cu frunză lată numai după 3–4 tunderi și numai dacă eticheta permite folosirea pe gazon tânăr. Multe produse cer să aștepți câteva luni.
• Calci cât mai puțin în primele două luni. Mingea și câinele vin după.

La un gazon semănat în septembrie apuci de obicei 1–2 tunderi înainte de iarnă. Ultima o faci la 5–6 cm, nu mai jos.

De ce apar goluri

Golurile din primele săptămâni

Golurile din gazonul deja format

Umbra. Iarba se rărește an de an sub coroana copacilor care cresc. Ajută rărirea crengilor de jos și resemănatul cu un amestec de umbră. Sub umbră densă nu ajută nimic.

Solul tasat. Pe traseele pe care se merge zilnic, spre poartă sau spre magazie, rămâne pământ gol și tare. Testul: în sol umed, o șurubelniță lungă trebuie să intre 10 cm fără efort. Dacă nu intră, aerezi cu furca, înfigând-o la 10–15 cm din loc în loc, sau pui dale de călcat.

Urina de câine. Apare o pată rotundă, maronie, cu o margine verde-închis și deasă în jur. Dacă torni 5–10 litri de apă pe loc imediat după, pata nu se mai formează.

Larvele de cărăbuș (viermii albi). Toamna sau primăvara gazonul se îngălbenește pe pete care se lărgesc, iar iarba se ridică ușor ca un covor, pentru că rădăcinile sunt roase. Ciorile, coțofenele sau mistreții care scormonesc sunt alt semn. Taie o bucată de 30×30 cm și ridic-o: dacă găsești mai mult de 4–5 larve în formă de C, ele sunt cauza. Pentru grădini există nematozi entomopatogeni, care se aplică pe sol umed peste 12 °C, de obicei la sfârșitul verii. Insecticidele de sol pentru gazon sunt puține; folosești doar ce e omologat pentru asta.

Tunsul prea jos. Pe denivelări, mașina taie până la pământ și lasă petice pe care iarba nu se mai reface. Se rezolvă prin ridicarea cuțitului sau prin umplerea gropilor cu un amestec de pământ și nisip, câte 1–2 cm pe rând.

Seceta. Gazonul neudat din iulie și august se îngălbenește complet, dar firuța și festuca intră doar în repaus. Smulge un fir: dacă baza e albă-verzuie și fermă, își revine la primele ploi din septembrie. Raigrasul suportă mai prost seceta lungă și poate lăsa pete reale.

Amestecul ieftin. Dacă golurile apar în al doilea an pe toată suprafața, deși nimic nu s-a schimbat, a dispărut raigrasul anual din amestec. Resemeni cu specii perene.

Cum repari un gol

Golurile mici, de până la 1 m², le repari local. Cele mai bune luni sunt aceleași ca la semănat: septembrie și aprilie.

1. Află întâi cauza din lista de mai sus. Fără asta, golul reapare în același loc.
2. Grebla tare sau un scarificator manual scot iarba moartă și mușchiul.
3. Afânează primii 3–5 cm cu sapa mică sau cu furca.
4. Dacă locul e mai jos decât restul, adaugă un amestec de pământ de grădină și compost, jumătate-jumătate.
5. Seamănă 35–40 g/m², cu același amestec ca restul gazonului, ca să nu rămână un petic de altă culoare.
6. Greblează ușor, apasă cu talpa sau cu o scândură și udă ca la un gazon nou.

Dacă peste o treime din gazon e rar sau pătat, petic cu petic nu mai merge. Scarifici toată suprafața în septembrie, resemeni cu 15–20 g/m² peste iarba existentă, dai îngrășământ de pornire și uzi trei săptămâni ca la început. Dacă buruienile perene au acoperit mai mult de jumătate, e mai puțin de lucru să o iei de la capăt cu pregătirea solului.