Pot ține cartofii și ceapa în același loc?

Nu în aceeași ladă și, ideal, nici în aceeași încăpere. Cartofii vor aer umed, ceapa vrea aer uscat, iar lângă cartofi ceapa trage umezeală și putrezește de la gât. Dacă ai o singură pivniță, ține ceapa sus, în partea cea mai aerisită, și cartofii jos, la distanță.

Ce fac cu cartofii încolțiți sau înverziți?

Colții scurți se rup, iar cartofii se folosesc în câteva zile, curățați adânc în jurul ochilor. Zonele verzi se taie generos, pentru că solanina nu se distruge prin fierbere. Dacă verdele trece mult sub coajă sau cartoful are gust amar, aruncă-l și nu le da copiilor cartofi înverziți.

Pot lăsa morcovii în pământ peste iarnă?

La câmpie, în ierni fără geruri lungi, da: acoperi rândurile cu 20–30 cm de paie sau frunze și scoți morcovii când pământul nu e înghețat. La deal și la munte solul îngheață adânc și nu-i mai poți scoate până în martie. Riscurile sunt rozătoarele și putrezirea în soluri grele, care țin apa.

Cartofii înghețați se mai pot mânca?

Cei care au înghețat de-a binelea devin moi și apoși după dezghețare, se înnegresc și putrezesc în câteva zile, așa că îi folosești imediat sau îi arunci. Altceva sunt cartofii doar dulci, care au stat la frig fără să înghețe: aceia sunt buni, mai ales dacă îi ții 1–2 săptămâni la temperatura camerei înainte de gătit.

Cât țin legumele la bloc, fără pivniță?

Ceapa galbenă ține 3–6 luni într-un dulap uscat, departe de calorifer. Cartofii încolțesc în câteva săptămâni la 18–20 °C, dar pe un balcon spre nord, într-o ladă izolată, pot ajunge la 3–4 luni. Morcovii țin 1–2 luni în frigider, în pungă perforată.

Depozitarea cartofilor, cepei și morcovilor iarna

Ce temperatură și ce umiditate cere fiecare legumă, cum le pregătești după recoltare și unde le ții ca să ajungă bune până în martie.

Cartofii, ceapa și morcovii se strică din motive diferite. Cartoful încolțește la căldură și se îndulcește la frig. Ceapa putrezește dacă stă în umezeală. Morcovul se zbârcește în câteva săptămâni dacă aerul e uscat. De aici pornește problema multor pivnițe: toate trei ajung pe același raft, la aceeași temperatură, iar în februarie jumătate din recoltă e de aruncat. Mai jos ai condițiile pentru fiecare, pregătirea de după recoltare și variantele de păstrare în pivniță, pe balcon sau într-o groapă în grădină.

Ce condiții cere fiecare legumă

Diferența mare e la umiditate. Ceapa vrea aer uscat, morcovul vrea aer aproape saturat, iar cartoful e la mijloc, mai aproape de morcov.

Legumă	Temperatură	Umiditate	Lumină	Cât ține în condiții bune
Cartofi (soiuri târzii)	3–5 °C	85–95%	întuneric total	5–7 luni
Ceapă galbenă, iute	0–4 °C sau 18–25 °C, uscat	60–70%	indiferent, fără soare direct	6–8 luni
Ceapă roșie sau albă	0–4 °C	60–70%	indiferent	2–4 luni
Morcovi	0–2 °C	90–95%	întuneric	4–6 luni în nisip

Un termometru cu higrometru, de 30–60 de lei, îți spune în prima săptămână dacă locul ales chiar e bun. Fără el ghicești. Pune-l la nivelul lăzilor, nu lângă ușă și nici sub tavan, unde aerul are altă temperatură.

Dacă ai un singur loc? Pivnița clasică, îngropată, are de obicei 4–8 °C și umiditate mare. E bună pentru cartofi și, cu nisip, pentru morcovi. Ceapa nu se simte bine acolo: o duci într-o cămară sau un hol neîncălzit, unde aerul e mai uscat, sau o agăți în partea cea mai aerisită a pivniței, sus și departe de cartofi.

Recoltarea hotărăște cât țin

O legumă rănită, udă sau scoasă înainte să se maturizeze nu se repară în pivniță.

Cartofii

La iernat pui soiurile semitârzii și târzii, scoase în septembrie, la câmpie până la începutul lui octombrie. Cartofii timpurii, scoși în iunie sau iulie, au coaja subțire și încolțesc repede; se mănâncă vara. Semnul că tuberculii sunt gata: vrejii s-au uscat de cel puțin două săptămâni, iar coaja nu se mai jupoaie când o freci cu degetul mare. Dacă vrejii sunt încă verzi la sfârșitul lui august, îi poți cosi și aștepți 10–14 zile până scoți cartofii — coaja se întărește în pământ.

Scoate-i pe vreme uscată, cu furca înfiptă departe de cuib. Un cartof înțepat se mănâncă în săptămâna aceea, nu în ianuarie.

Ceapa

Se recoltează în august, la deal și munte până la începutul lui septembrie, când 60–80% din frunze s-au culcat singure. Nu le culca tu cu grebla ca să grăbești lucrurile: gâtul se frânge și se deschide o poartă pentru putregai. Smulge bulbii pe soare și lasă-i pe rând o zi-două, dacă nu e ploaie în prognoză.

Morcovii

Morcovii de iarnă se scot ultimii, în octombrie, la câmpie chiar la începutul lui noiembrie. Suportă brume ușoare, până pe la −2 °C, dar nu înghețuri repetate cu pământul tare. Dacă solul e foarte uscat, udă straturile cu o zi-două înainte: morcovii ies întregi, iar un morcov rupt nu ține.

Cartofii: zvântare, sortare, lăzi

Cartofii proaspăt scoși nu intră direct în pivniță. Au nevoie de 10–14 zile într-un loc întunecos, la 12–18 °C, ca rănile mici de pe coajă să se cicatrizeze. Merge un șopron, un garaj sau o magazie, cu condiția să fie întuneric — lumina îi înverzește în câteva zile. Întinde-i într-un strat de cel mult 20–30 cm, pe scânduri sau carton, nu pe beton umed.

Soarele de pe câmp e altă poveste. O oră-două, cât să se zvânte pământul de pe ei, e bine. O zi întreagă în soarele de septembrie îi încinge și îi înverzește.

După zvântare urmează sortarea, și aici se câștigă sau se pierde iarna. Pune deoparte:

tuberculii tăiați, crăpați sau loviți;
pe cei cu pete moi, umede sau cu miros;
pe cei verzi — partea verde conține solanină, o substanță toxică;
pe cei foarte mici, sub 3–4 cm, care se zbârcesc primii.

Pe aceștia îi gătești în următoarele săptămâni. Pământul uscat se scutură, dar cartofii nu se spală: coaja umedă e începutul putregaiului.

Cele mai bune sunt lăzile din șipci, cu spații între scânduri, stivuite cu un distanțier între ele și ridicate pe un palet, la 10–15 cm de podea și de perete. Sacii de iută sau de rafie merg, dar cartofii din mijloc se încălzesc. În vrac, grămada nu trece de 1 m înălțime; peste atât, cei de jos transpiră și se strică. O ladă de lemn costă în piață 10–25 de lei și ține ani de zile.

Peste lăzi pune o pânză de sac sau carton, nu folie. Folia adună condensul și îl picură înapoi pe cartofi.

Ceapa: uscarea e totul

Ceapa păstrată prost putrezește de la gât. Pe acolo intră ciupercile, iar singura apărare e ca gâtul să fie complet uscat înainte de depozitare. Asta durează 2–3 săptămâni sub un acoperiș, cu aer care circulă: pod, șopron deschis, prispă. Întinde bulbii într-un singur strat, pe o plasă ridicată de jos, și întoarce-i o dată la câteva zile.

E gata când gâtul s-a strâns și s-a subțiat, iar foile exterioare foșnesc în mână. Abia atunci tai frunzele la 3–5 cm deasupra bulbului. Sau nu le tai deloc, dacă vrei să o împletești. Rădăcinile se scurtează, fără să tai în talpa bulbului.

La sortare, două lucruri:

Bulbii cu gât gros, care nu s-a uscat nici după trei săptămâni, nu țin. Folosește-i primii, chiar dacă par cei mai frumoși.
Ceapa dulce, roșie sau albă, ține mult mai puțin decât cea galbenă și iute. Pune-o în față, la îndemână, și consum-o până la Crăciun.

Împletiturile agățate de grindă au un motiv practic: fiecare bulb are aer în jur și vezi imediat unul care se înmoaie. Ca alternativă, folosește plase de legume, lăzi joase cu cel mult 3–4 rânduri de bulbi sau ciorapi vechi de nailon, cu un nod între bulbi.

Ceapa are două zone bune: rece (0–4 °C) și cald-uscat (18–25 °C, într-o cameră). Zona proastă e pe la mijloc, în jur de 10–15 °C, unde încolțește cel mai repede. O cămară care stă la 12 °C toată iarna e mai rea pentru ceapă decât un dulap din bucătărie, departe de aragaz și calorifer.

Morcovii: frig și umezeală, în nisip

Morcovul pierde apă prin coajă tot timpul. Într-o pivniță cu 70% umiditate se zbârcește până în decembrie, oricât de rece ar fi. De aceea se ține îngropat în ceva umed.

Pregătirea

Taie frunzele imediat după recoltare, la 1 cm deasupra coletului, adică umărul morcovului. Nu tăia în colet, dar nici nu lăsa coada lungă: frunzele trag apa din rădăcină. Scutură pământul, nu spăla. Lasă morcovii câteva ore la umbră, să se zvânte la suprafață, dar nu mai mult de o zi. Scoate deoparte ce e rupt, crăpat, ramificat sau ros de viermi.

Lada cu nisip

Folosește nisip de râu sau nisip spălat de construcții, nu nisip cu argilă. Umezeala corectă se verifică cu mâna: strângi un pumn, ține forma, dar nu curge apă printre degete. Prea ud și morcovii mucegăiesc. Prea uscat și se zbârcesc.

Pune în fundul lăzii 3–5 cm de nisip.
Așază un rând de morcovi culcați, la 1–2 cm unul de altul.
Acoperă-i cu 2–3 cm de nisip.
Repetă până ajungi la 10 cm sub marginea lăzii și termină cu nisip.

O ladă de 50 × 40 × 40 cm ia cam 15–20 kg de morcovi și 4–5 găleți de nisip. E grea, așa că o umpli pe locul unde rămâne.

Rumegușul uscat merge în locul nisipului și e mai ușor, dar numai de la lemn netratat și nevopsit. Pentru cantități mici, 5–10 kg, punga de plastic cu câteva găuri, ținută în sertarul de legume al frigiderului, ține morcovii buni 1–2 luni.

Unde le ții: pivniță, balcon sau groapă

Pivnița sau beciul

În octombrie și noiembrie pivnița e de obicei prea caldă. Deschide gurile de aerisire noaptea, când afară e mai rece, și închide-le ziua. Când afară scade sub −5 °C, închide-le de tot. Dacă în ianuarie termometrul din pivniță coboară spre 0 °C, acoperă lăzile cu pături vechi sau saci. La gurile de aerisire pune plasă de sârmă cu ochiuri mici, altfel intră șoarecii.

Merele și perele nu stau în aceeași încăpere. Eliberează etilenă, care grăbește încolțitul cartofilor și dă gust amar morcovilor. Dacă nu ai altă cameră, pune-le măcar în colțul opus și aerisește mai des.

Balconul închis sau cămara de la bloc

Pe un balcon închis orientat spre nord, temperatura stă des între 2 și 10 °C din noiembrie până în martie. Problema sunt extremele. În nopțile cu −15 °C afară, balconul poate coborî sub zero, iar într-o zi senină de februarie urcă la 15 °C. Soluția e o ladă izolată: o cutie de lemn căptușită cu polistiren de 3–5 cm, cu capac, sau o ladă frigorifică veche, scoasă din priză. Înăuntru temperatura variază mult mai puțin decât în aerul balconului.

Balconul spre sud, cu geamuri mari, nu e bun pentru cartofi: se încing și înverzesc. Pentru ceapă merge, dacă nu bate soarele direct pe plase.

Groapa din grădină

Metoda veche e bună pentru cartofi și morcovi, nu pentru ceapă. Alege un loc mai ridicat, unde nu băltește apa primăvara. Sapă un șanț de 40–50 cm adâncime și cam 1 m lățime. Pe fund pui 10 cm de paie uscate, apoi legumele, apoi alt strat de paie de 15–20 cm, apoi pământ.

Grosimea pământului depinde de zonă. La câmpie, în sud, 25–30 cm ajung. În Moldova, în Transilvania și la munte e nevoie de 40–50 cm, plus un strat de frunze sau paie peste el când vin gerurile. Lasă un mănunchi de paie sau o țeavă găurită care iese prin pământ, pentru aerisire, și astup-o pe gerurile mari.

Partea proastă: nu vezi ce se întâmplă înăuntru. Mai multe gropi mici sunt mai bune decât una mare, pentru că o deschizi pe fiecare o singură dată și scoți tot. Șoarecii de câmp găsesc ușor o groapă cu morcovi; o plasă de sârmă pe fund și pe laterale îi oprește.

Ce îți spun legumele pe parcursul iernii

Treci prin lăzi la 2–3 săptămâni. Nu e nevoie să muți tot: te uiți, miroși, pipăi ce e la suprafață. Un cartof putred are un miros dulceag, greu, pe care îl simți din ușă, și în câteva zile îi strică pe cei din jur. Scoate-l cu tot cu vecinii lipiți de el.

Cartofi dulci la gust: au stat sub 3 °C. Ține-i 1–2 săptămâni la temperatura camerei înainte să-i gătești; o parte din zahăr se transformă la loc în amidon. Mută restul lăzilor mai sus, unde e mai cald.
Colți lungi încă din ianuarie: prea cald, peste 7–8 °C, sau lumină. Caută un loc mai rece și verifică dacă nu intră lumină pe sub ușă.
Picături pe pereții lăzii sau pe pânza de deasupra: aerisire slabă. Deschide mai des sau rărește lăzile.
Morcovi moi și zbârciți: nisipul s-a uscat. Stropește-l la suprafață cu o stropitoare cu sită fină, puțin.
Mucegai alb pe morcovi: nisip prea ud sau morcovi puși umezi. Scoate-i pe cei atinși și lasă lada descoperită câteva zile.
Ceapă care face frunze verzi: prea cald și umed. Frunzele se mănâncă, bulbul se folosește repede.

Cartofii pierd normal din greutate în 5–6 luni, chiar și în condiții bune, cam 5–10%. Dacă în martie lăzile sunt mult mai ușoare și tuberculii zbârciți, aerul a fost prea uscat sau prea cald.

Greșelile care golesc lăzile până în februarie

Spălatul legumelor înainte de depozitare.
Depozitarea după o zi de ploaie, cu pământ ud pe ele. Mai bine aștepți două zile.
Cartofii și ceapa în aceeași ladă sau în același sac.
Pungi de plastic închise, pentru orice legumă. Transpiră și putrezesc din interior.
Lăzile puse direct pe beton sau lipite de peretele exterior, unde e cel mai rece și cel mai umed.
Becul din pivniță lăsat aprins ore întregi. Cartofii se înverzesc și la lumină slabă, dacă e des.
Sortarea grăbită: un singur cartof lovit, pus la mijlocul lăzii în septembrie, e focarul din decembrie.