Ce tip de stup e mai bun pentru un începător?

De obicei Dadantul, pentru că ai un singur corp de cuib, găsești ușor matca și iernarea iartă mai multe greșeli. Contează însă și ce se folosește în zona ta, ca să poți cumpăra roi și rame de la apicultorii din jur. Dacă toți vecinii lucrează pe multietajat, poate fi mai practic să începi și tu pe el.

Pot pune rame de multietajat într-un stup Dadant?

Nu în corpul de cuib, pentru că rama de multietajat e mai scundă cu 70 mm și sub ea rămâne un gol pe care albinele îl umplu cu fagure sălbatic. Lungimea de 435 mm e însă aceeași, așa că la multe modele magazia Dadant se poate pune peste un corp de multietajat. Verifică pe stupii tăi, pentru că dimensiunile exterioare ale lăzilor diferă de la un producător la altul.

Stupul Dadant cu 10 sau cu 12 rame?

Cel cu 10 rame e mai ușor și se găsește mai des, iar roii se vând pe rame compatibile cu el. Cel cu 12 rame are rost pentru mătci foarte prolifice și pe culesuri lungi, dar corpul plin devine greu de mutat. Pentru o stupină mică, staționară, 10 rame ajung.

Stup din lemn sau din polistiren?

Polistirenul e mai ușor și ține mai bine căldura, ceea ce ajută la dezvoltarea de primăvară și reduce condensul iarna. Se deteriorează însă mai repede la lovituri și la răzuit și trebuie vopsit ca să nu-l degradeze soarele. Lemnul cu pereți de 24–25 mm ține mulți ani, se repară ușor și se dezinfectează prin flambare.

Merită să cumpăr stupi la mâna a doua?

Da, dacă știi de la cine îi iei și dacă stupina nu a avut loca sau alte boli. Înainte să bagi albine, răzuiește stupii și flambează-i pe interior. Nu folosi ramele și fagurii vechi de proveniență necunoscută, pentru că acolo stau sporii bolilor de puiet.

Ce grosime trebuie să aibă pereții stupului?

Pentru stupii din lemn, 24–25 mm e grosimea obișnuită și potrivită pentru iernile din România. Pereții de 20–22 mm se crapă mai repede și țin mai prost căldura, mai ales la munte. Lemnul trebuie să fie uscat, altfel lăzile se strâmbă în primul an și ramele nu mai intră bine.

Stupi Dadant, multietajat sau Langstroth: ce alegi

Cum diferă cele trei sisteme de stupi prin ramă, greutate, iernare și cost, și de ce alegerea făcută în primul an te leagă pentru tot restul stupinei.

Tipul de stup nu se schimbă ușor. Odată ce ai cumpărat zece stupi, rame, faguri artificiali și poate un extractor, ai ales un sistem pentru ani buni. Fiecare ramă, fiecare roi cumpărat și fiecare ladă în plus trebuie să se potrivească cu ce ai deja. De aceea merită să înțelegi diferențele înainte de prima comandă, nu după.

Rama hotărăște tipul de stup

Ce numim „Dadant” sau „multietajat” e, de fapt, o dimensiune de ramă. Lada se construiește în jurul ramei, cu un spațiu de albină de 6–9 mm între ramă și pereți. Mai mult de atât, albinele umplu golul cu fagure sălbatic. Mai puțin, îl lipesc cu propolis.

În România s-au standardizat câteva dimensiuni exterioare de ramă:

Ramă	Dimensiune exterioară	Unde se folosește
Dadant (cuib)	435 × 300 mm	corpul stupului Dadant vertical și stupul orizontal
Multietajat	435 × 230 mm	toate corpurile stupului multietajat
Magazie (semiramă)	435 × 162 mm	magaziile de miere de pe stupul Dadant
Langstroth (internațional)	448 × 232 mm	stupi de import, rar la noi

Toate dimensiunile românești au aceeași lungime, 435 mm. Multietajatul și Langstroth-ul par aproape la fel, dar cei 13 mm în plus la Langstroth sunt suficienți ca ramele să nu intre unele în stupii celorlalți. Asta e prima capcană: un stup „Langstroth” cumpărat de pe internet nu e același lucru cu un multietajat românesc.

Stupul Dadant: un corp mare și magazii deasupra

Stupul Dadant vertical are un singur corp pentru cuib, cu 10 sau 12 rame mari. Peste el se pun, pe rând, magaziile de miere cu semirame, câte una pe măsură ce albinele o umplu. Matca stă jos, în corp, și nu trebuie să umbli după ea prin trei etaje.

O ramă Dadant are în jur de 8.500–9.000 de celule (pe ambele fețe). Zece rame înseamnă cam 85.000–90.000 de celule, destul pentru o matcă bună chiar în vârful ouatului, când pune 1.500–2.000 de ouă pe zi, cu loc rămas pentru miere și păstură.

Unde e bun

Pentru începători și pentru stupine mici, staționare. Cuibul e unul singur, iar controlul înseamnă să scoți rame dintr-o singură ladă.
La iernare. Ghemul de albine stă pe rame înalte, cu hrana deasupra, și urcă pe aceeași ramă fără să treacă printr-un spațiu gol între corpuri.
Roii se vând, în cea mai mare parte, pe rame Dadant. Dacă vrei să cumperi un roi pe 5 rame de la un apicultor din zonă, aproape sigur îl găsești pe Dadant.
Mierea din magazii e curată, fără puiet, pentru că matca nu urcă de obicei peste corpul de cuib.

Unde te încurcă

Ai două dimensiuni de ramă de ținut în stoc: cele de cuib și cele de magazie. Nu poți urca o ramă cu puiet în magazie și nici coborî o magazie în locul corpului. Corpul plin cu miere ajunge la 35–40 kg, iar asta se simte la mutat stupii.

Stupul orizontal cu 20 de rame Dadant, cel vechi, lung, pe care îl mai vezi prin stupinele bunicilor, merge pe aceeași ramă. Nu se ridică nimic, totul se face pe lungime. E bun pentru cine nu poate căra greutăți și nu mută stupii niciodată. Pentru pastoral e inutil: un orizontal plin trece de 80 kg.

Stupul multietajat: corpuri identice puse unul peste altul

La multietajat toate corpurile sunt la fel, cu câte 10 rame de 435 × 230 mm. Iarna și primăvara devreme familia stă pe unul sau două corpuri. Pe cules mare, la salcâm sau floarea-soarelui, se ajunge la trei sau patru corpuri.

O ramă de multietajat are în jur de 6.500 de celule. Un singur corp nu ajunge unei familii puternice în mai, așa că al doilea corp se pune devreme, iar la nevoie corpurile se inversează: cel de jos, golit, urcă deasupra, ca matca să aibă loc unde să ouă.

Unde e bun

O singură dimensiune de ramă în toată stupina. Orice ramă merge oriunde: cu puiet, cu miere, goală.
Lucrezi pe corpuri întregi, nu ramă cu ramă. La stupine mari, de 50–100 de familii, asta scurtează mult timpul petrecut la fiecare stup.
Un corp plin cântărește 25–30 kg, mai puțin decât un corp Dadant.
Se pretează la stupăritul pastoral și la producția intensivă de miere, unde familiile se dezvoltă rapid pe culesuri mari.

Unde te încurcă

Cere mai multă atenție. Matca circulă prin toate corpurile dacă nu pui gratie Hanemann, deci poți avea puiet în rama din care voiai să extragi miere. Iarna, ghemul trebuie să treacă dintr-un corp în altul prin spațiul dintre rame. Dacă hrana e pusă greșit, într-un ger lung familia poate muri de foame la câțiva centimetri de miere. Mai trebuie și mai multe lăzi pe stup, deci mai mult lemn la cumpărare.

Langstroth: de ce îl vezi rar în România

Langstroth e sistemul de bază în America de Nord și în multe țări din vest. Ca mod de lucru seamănă cu multietajatul: corpuri identice, de obicei câte 10 rame, unul peste altul. Diferența e rama de 448 × 232 mm.

La noi problema nu e stupul, ci tot ce e în jurul lui. Roii pe rame Langstroth se găsesc greu, ramele și fagurii artificiali se comandă de obicei din import, iar unele extractoare făcute pentru ramele românești de 435 mm nu primesc ramele mai lungi în casete. Dacă ai deja un extractor, măsoară casetele înainte să cumperi stupi Langstroth.

Are sens doar dacă te muți cu stupina într-o țară unde e standard, dacă cumperi o stupină întreagă care deja funcționează pe Langstroth sau dacă ai un furnizor sigur, aproape de tine. Altfel îți complici viața fără niciun câștig la miere.

Cele trei sisteme, unul lângă altul

Criteriu	Dadant vertical	Multietajat	Langstroth
Rame în stupină	două dimensiuni (cuib + magazie)	una	una
Rame pe corp	10 sau 12	10	de obicei 10
Corp plin cu miere	35–40 kg	25–30 kg	25–30 kg
Magazie plină	15–20 kg	nu are, se folosesc corpuri	depinde de varianta de magazie
Iernare	pe un corp, mai iertătoare	pe două corpuri, cere hrana bine așezată	ca multietajatul
Roi de cumpărat în zonă	ușor	destul de ușor	greu
Pentru cine	începători, stupine mici și medii, staționar	stupine mari, pastoral, producție intensivă	cazuri speciale

Greutatea pare un detaliu până în prima toamnă. O stupină de 20 de stupi Dadant cu câte două magazii pline înseamnă să ridici de câteva zeci de ori lăzi de 15–20 kg într-o zi. La multietajat ridici lăzi mai multe, de 25–30 kg. Dacă ai probleme de spate sau lucrezi singur, ia în calcul asta înainte de orice alt argument.

Iernarea, pe zone

Ambele sisteme românești iernează bine în toată țara, dacă familia e puternică și are destulă hrană. Ce diferă e cât de tare te iartă stupul dacă ai greșit ceva.

Câmpie și Dobrogea: ierni mai scurte, cu dezgheț des. Familia trebuie să intre în iarnă cu cel puțin 15–18 kg de miere. Multietajatul pe două corpuri merge fără probleme.
Deal: 18–22 kg de hrană. Ambele sisteme se descurcă.
Munte și depresiuni reci: 22–25 kg sau mai mult, cu geruri lungi în care ghemul nu se poate muta lateral. Aici Dadantul, cu hrana direct deasupra ghemului pe rama înaltă, are un avantaj real. Pe multietajat, corpul de sus trebuie să fie plin cu miere, iar familia trebuie să stea dedesubt, lipită de el.

Indiferent de stup, iernarea pe prea multe rame goale e o greșeală frecventă. Strânge cuibul pe atâtea rame câte acoperă albinele și pune diafragma.

Cât costă să pornești

Prețurile depind mult de lemn (brad, tei, pin), de grosimea pereților, de vopsit sau nevopsit și de câte magazii sau corpuri vin în pachet. Cifrele de mai jos sunt orientative pentru stupi noi din lemn, cu fund, podișor și capac.

Ce cumperi	Preț orientativ
Stup Dadant, 1 corp + 2 magazii, nevopsit	400–650 lei
Stup multietajat, 2 corpuri, nevopsit	450–750 lei
Stup Langstroth de import	de obicei peste prețul unui multietajat, plus transport
Ramă de lemn neasamblată	4–8 lei bucata
Faguri artificiali	50–80 lei/kg
Roi pe 5 rame Dadant, primăvara	400–600 lei, după zonă și an

Un kilogram de faguri artificiali ajunge cam la 9–11 rame Dadant sau 12–14 rame de multietajat, în funcție de grosimea foii. La pornire, socotește cel puțin un rând complet de rame cu faguri artificiali pentru fiecare stup, plus rezervă pentru roire și pentru familiile care cresc mai repede decât te aștepți.

Stupii din polistiren sunt mai ușori și mai calzi, iar condensul e mai mic iarna. În schimb se ciupesc ușor la capac și la urdiniș, se deformează dacă îi lași în soare fără vopsea și nu suportă răzuitorul la curățat. Se găsesc în ambele sisteme. Pereții de lemn sub 22 mm sunt prea subțiri pentru iernile noastre și se crapă mai repede. Caută 24–25 mm.

Greșeli când cumperi stupi

Amesteci sisteme. Câțiva stupi Dadant, câțiva multietajați, un Langstroth primit cadou. Fiecare familie slabă pe care vrei s-o întărești cu o ramă de puiet de la vecina ei devine o problemă, pentru că rama nu intră.
Alegi altceva decât stupinele din jur. Roii, ramele la mâna a doua și ajutorul apicultorilor vecini vin toate pe sistemul folosit în zonă. Întreabă la asociația de apicultori din județ înainte să comanzi.
Cumperi stupi folosiți fără să știi de unde vin. Sporii de loca americană rezistă ani de zile în lemn și în ceară. Cere să știi dacă stupina a avut probleme de boli, iar înainte să bagi albine în ei, răzuiește stupii și flambează-i pe interior cu lampa până se rumenește lemnul. Ramele și fagurii vechi de proveniență necunoscută nu se refolosesc. Dacă vezi puiet cu căpăcele scufundate și găurite, cu miros neplăcut, cheamă medicul veterinar: loca e o boală cu declarare obligatorie și nu se tratează pe cont propriu.
Iei stupi făcuți „din ochi”. Un stup cu spațiul de albină greșit cu doar câțiva milimetri înseamnă rame lipite, fagure sălbatic și albine strivite la fiecare control. Pune o ramă standard în ladă înainte să plătești și verifică distanțele.

Stupina, indiferent de tipul stupilor, se înregistrează în Registrul Național al Exploatațiilor prin medicul veterinar de circumscripție. Fără înregistrare nu poți vinde miere legal și nu poți accesa sprijinul pentru apicultori.

Dacă vrei să schimbi sistemul

Se poate, dar durează un sezon și nu se face toamna. Ramele nu se taie și nu se adaptează, ci schimbi stupul treptat:

Primăvara, pe cules, pune peste stupul vechi un corp din noul sistem cu rame cu faguri artificiali, cu o placă de trecere dacă lăzile nu au aceeași bază.
Când matca a urcat și ouă în corpul nou, coboar-o acolo dacă e nevoie și pune gratia Hanemann între corpuri, ca să rămână sus.
Lasă corpul vechi cel puțin 21 de zile, cât iese ultimul puiet de lucrătoare, apoi scoate-l și extrage mierea din el.

Fagurii vechi topește-i pentru ceară. Dacă ai și o familie slabă, n-o trece prin schimbare în același an: întâi o întărești, apoi o muți pe alt sistem.