Cum scapi de șoareci în casă și în pod: capcane, găuri, curățenie

Un șoarece în casă înseamnă aproape sigur mai mulți. O femelă naște la fiecare 3–4 săptămâni câte 5–8 pui, iar puii pot face și ei pui după vreo 6 săptămâni. De asta nu ajunge o capcană pusă în bucătărie. Ai nevoie de trei lucruri făcute în paralel: le iei mâncarea, închizi găurile pe unde intră și prinzi ce e deja înăuntru. Otrava vine ultima, dacă vine.

Șoareci, șobolani sau altceva: verifică înainte să cumperi ceva

Metoda depinde de animal, iar cel mai sigur indiciu sunt excrementele.

• Șoarece de casă: excremente de 3–6 mm, subțiri, ascuțite la capete, ca niște boabe de orez negru. Sunt împrăștiate, nu grămadă, de-a lungul pereților, în sertare, după aragaz, pe grinzile din pod.
• Șobolan: excremente de 12–20 mm, groase, adunate în grămezi. Zgomotul din pod e greu, ca de pași. Capcanele de șoareci nu-i fac nimic; ai nevoie de capcane mari și, de cele mai multe ori, de o firmă de deratizare.
• Pârș sau jder: în casele de lângă pădure, la deal și la munte, zgomotul nocturn din pod poate veni de la ei. Jderul lasă grămezi mari de excremente cu păr și sâmburi, plus un miros puternic. Nu se tratează ca șoarecii; cere sfatul unui specialist.

Alte semne de șoareci: miros de amoniac în dulapurile închise, ambalaje roase la colț, dâre unsuroase la baza pereților (merg mereu pe același traseu, lipiți de zid), cuiburi din hârtie mărunțită sau din vată minerală scoasă din izolație. Zgârieturile ușoare, noaptea, în tavan sau în pereții de rigips sunt tipice.

Ia-le mâncarea înainte să pui capcane

Capcana concurează cu tot ce găsește șoarecele prin casă. Dacă are la dispoziție un sac de grâu deschis în cămară, momeala nu-l interesează.

• Mută făina, mălaiul, orezul, cerealele și zahărul în borcane de sticlă sau cutii de metal cu capac. Pungile și cutiile de carton sunt roase într-o noapte.
• Hrana câinelui și a pisicii nu rămâne în castron peste noapte. Sacul stă într-o găleată cu capac.
• Nucile puse la uscat în pod, semințele pentru păsări, cartofii și ceapa din cămară sunt tot mâncare. Nucile din pod, mai ales, țin șoarecii acolo toată iarna.
• Coșul de gunoi din bucătărie are capac și se scoate seara.
• Lemnele de foc nu se stivuiesc lipite de peretele casei. Lasă cel puțin 30–50 cm între stivă și zid.

Găsește și închide găurile pe unde intră

Un șoarece trece prin orice gaură în care intră un creion, adică în jur de 6 mm. Dacă îi trece capul, îi trece și corpul. Ia o lanternă și caută, de jos în sus:

• trecerile țevilor de apă și scurgere prin pereți și pardoseală, mai ales sub chiuvetă și în spatele mașinii de spălat;
• cablurile care intră din exterior: curent, internet, antenă;
• golul de sub ușa de la intrare, de la beci sau de la garaj;
• gurile de aerisire ale fundației și ale beciului;
• fisurile de la îmbinarea dintre soclu și perete;
• golurile din jurul tubulaturii hotei.

Cu ce închizi

Spuma poliuretanică singură nu ține: șoarecii o rod în câteva zile. La fel siliconul și chitul moale. Ce merge:

• Plasă de sârmă zincată cu ochiuri de 5–6 mm pentru gurile de aerisire. Plasa de țânțari nu ajută, e roasă imediat. Se prinde cu șuruburi sau capse, nu se lipește.
• Lână de oțel îndesată bine în gaură, apoi acoperită cu mortar, adeziv de gresie sau, la nevoie, cu spumă peste. Sârma îi oprește, spuma doar acoperă. Afară, lâna de oțel obișnuită ruginește în 1–2 ani, așa că acolo acoper-o complet sau folosește varianta din inox.
• Mortar sau ipsos pentru fisurile din zidărie.
• Garnitură cu perie sau cauciuc, pe profil de aluminiu, la baza ușilor. Golul rămas sub ușă trebuie să fie sub 5 mm.
• Tablă bătută pe colțurile deja roase ale ușilor de lemn de la beci sau magazie.

Gurile de aerisire nu se astupă. Fundația, beciul și podul au nevoie de ventilație, altfel apare mucegaiul. Le acoperi cu plasă, nu cu mortar. La trecerea țevii de gaz și la coșul centralei nu folosi spumă și nu forța nimic; dacă găsești gol acolo, cheamă un instalator autorizat.

Podul: pe unde intră și ce e altfel

În pod, șoarecii ajung de obicei pe sus, nu prin casă. Urcă pe tencuiala aspră, pe viță-de-vie, iederă sau burlane și intră pe la streașină, prin golul dintre ultimul rând de țiglă și perete sau pe la coamă, unde lipsesc piesele de închidere.

• Taie crengile care ating acoperișul, ca să rămână cel puțin 1–1,5 m între ele și țiglă.
• La streașină pune pieptene de streașină sau plasă zincată pe toată lungimea, dacă lipsește.
• Verifică țiglele de ventilație și coama: trebuie să aibă grilaj, nu doar o deschidere.
• Fereastra podului spartă sau care nu se închide e o intrare liberă.

Izolația din vată minerală sau polistiren e cuib perfect: caldă, moale, ascunsă. Dacă găsești galerii în vată sau bucăți mărunțite, porțiunea aceea nu mai izolează mare lucru. Vata tasată și îmbibată cu urină nu-și mai revine. Se scoate cu mască și mănuși și se înlocuiește după ce ai terminat cu șoarecii, nu înainte, altfel o refac cuib în două săptămâni.

Capcanele: care merg și unde se pun

Momeala

Unt de arahide, ciocolată, o bucățică de slănină sau de miez de nucă, semințe de floarea-soarelui lipite cu puțin unt de arahide. Cașcavalul e o momeală proastă: se usucă repede și nu mai miroase. Pune cât un bob de mazăre, presat bine pe pedală, ca șoarecele să tragă de el, nu să-l ia și să plece. Mănușile le porți pentru igienă; șoarecii de casă sunt obișnuiți cu mirosul de om.

Unde și câte

Șoarecele de casă trăiește pe o rază mică, de obicei 3–10 m în jurul cuibului. Capcanele din mijlocul camerei nu prind nimic. Cele de lângă excremente prind.

• Pune capcana lipită de perete, perpendicular pe el, cu pedala spre zid. Șoarecele, care merge pe lângă perete, dă peste ea din orice direcție. Și mai bine: două capcane una lângă alta, cu pedalele în direcții opuse.
• Între capcane lasă 2–3 m în zonele cu urme. Pentru o bucătărie cu cămară, 6–10 capcane nu e exagerat; pentru podul unei case obișnuite, 10–20.
• Locuri bune: în spatele frigiderului și al aragazului, sub chiuvetă, în colțurile dulapurilor, de-a lungul grinzilor din pod, lângă găurile găsite.

La o infestare mai veche ajută să pui capcanele cu momeală, dar nearmate, două nopți. Șoarecii se obișnuiesc să mănânce de acolo. A treia seară le armezi pe toate odată; prima noapte armată prinde de obicei cei mai mulți.

Otrava: când are rost și cum o folosești fără accidente

Momelile raticide din comerț sunt aproape toate anticoagulante: blocuri, pastă sau grâu tratat cu bromadiolonă, difenacum, brodifacum și altele. Șoarecele nu moare pe loc, ci după 3–7 zile, prin hemoragie internă. Asta are două urmări:

• Moare unde apucă. În casă, asta înseamnă des în perete, sub dușumea sau în izolația podului, de unde mirosul ține 1–3 săptămâni și nu-l scoți fără să desfaci.
• Un câine, o pisică sau un copil care a mâncat momeală nu arată nimic câteva zile. Când apar sângerările, e deja urgență.

De aceea, în camerele în care locuiești, capcanele sunt prima alegere. Otrava are rost în pod, beci, magazie sau în jurul casei, când capcanele nu mai fac față. Rețetele de casă, gen ipsos amestecat cu făină, nu sunt sigure și nici nu merg constant.

Reguli fără excepție

• Momeala stă doar în stație de momeală închisă, cu cheie sau sistem de blocare, fixată de perete sau de podea. Nu pe farfurie, nu în cutie de carton.
• Nu o pune printre lemne, în grămezi de cereale sau unde ajung găinile.
• Doza și distanța dintre stații sunt scrise pe etichetă și diferă de la un produs la altul. Folosește doar produse cu etichetă și instrucțiuni în română.
• Notează unde ai pus fiecare stație și strânge-le pe toate la final.
• Adună zilnic, cu mănuși, șoarecii morți pe care îi găsești. Pisica, câinele, bufnița sau uliul care mănâncă un șoarece otrăvit se otrăvesc și ei.

Dacă bănuiești că un animal a mâncat momeală raticidă, du-l imediat la medicul veterinar, chiar dacă pare bine, și ia ambalajul cu tine. Antidotul (vitamina K1) există, dar se dă sub control veterinar, timp de mai multe săptămâni. Dacă e vorba de un copil, sună la 112.

Curățenia după șoareci, fără să respiri praful

Excrementele și urina de șoarece pot transmite leptospiroza, salmoneloza și, mai rar, hantavirusuri. Riscul cel mare vine din praful ridicat când mături uscat sau dai cu aspiratorul. Așa că totul se udă înainte să fie strâns.

1. Aerisește 30 de minute înainte, mai ales podul și beciul.
2. Pune mănuși de cauciuc sau nitril și mască FFP2; în podul cu multă mizerie, FFP3.
3. Pulverizează pe excremente, cuiburi și șoarecii morți o soluție de 1 parte înălbitor de uz casnic la 9 părți apă. Lasă 5–10 minute.
4. Strânge cu prosoape de hârtie, pune-le într-o pungă, leag-o și bag-o într-o a doua pungă.
5. Șterge încă o dată suprafața cu aceeași soluție.
6. Spală mănușile cu soluție înainte să le scoți, apoi mâinile cu apă și săpun.

Nu amesteca înălbitorul cu oțet sau cu alți detergenți: se degajă clor gazos. Textilele murdărite se spală la 60 °C. Alimentele roase sau cu urme pe ambalaj se aruncă. Capcanele cu arc se refolosesc după ce le speli cu aceeași soluție.

Curățenia are și un rost practic: după ce ai strâns excrementele vechi, orice excrement nou e semn sigur că încă ai șoareci.

Ce nu funcționează sau funcționează prost

• Aparatele cu ultrasunete. Șoarecii se sperie primele zile, apoi se obișnuiesc. Sunetul e oprit de mobilă, cutii și pereți, deci într-un pod sau o cămară plină nu ajunge nicăieri.
• Uleiul de mentă, frunzele de dafin, naftalina. Îi deranjează puțin și pe scurt. Naftalina, în cantitatea care ar avea efect, e toxică pentru oameni.
• Spuma în găuri, fără sârmă sau mortar.
• Capcana cu lipici. Prinde, dar șoarecele moare în ore sau zile, iar pe hârtie ajung și alte animale. Rămâi și cu un animal viu pe care trebuie să-l omori tu.
• O singură capcană. Prinde un șoarece și te liniștește degeaba.
• Șoarecele prins viu, eliberat în curte. Se întoarce în aceeași noapte. Du-l la cel puțin 1–2 km, departe de alte case.

Cât durează și când chemi o firmă de deratizare

La câțiva șoareci intrați toamna, cu găurile închise și 10–15 capcane, problema se rezolvă de obicei în 1–2 săptămâni. Te oprești după 7 zile fără nicio captură și fără excremente noi pe suprafețele curățate. Apoi lasă 2–3 capcane permanent în cămară, pod și beci și verifică-le o dată pe săptămână, mai ales din septembrie până în noiembrie, când frigul îi împinge spre case.

Cheamă o firmă autorizată de dezinsecție și deratizare (DDD) dacă:

• după 3 săptămâni de capcane prinzi la fel de mulți ca la început;
• ai semne de șobolani;
• ai gospodărie cu animale și depozite de cereale, unde hrana nu poate fi închisă și otrava trebuie pusă cu mare grijă;
• nu ajungi la locurile cu probleme: pod fără acces, pereți dubli, tavane false.

Pentru o casă obișnuită, o intervenție costă de regulă 200–600 de lei, în funcție de suprafață, de numărul de stații și de câte vizite include. Întreabă ce produs folosesc și unde pun stațiile, ca să știi de unde ții animalele departe. O firmă serioasă caută și pe unde intră șoarecii; dacă doar lasă otravă și pleacă, problema revine la primul frig.