Ar, hectar, prăjină, pogon

Cum calculăm

Orice conversie trece prin metri pătrați. Unitățile metrice sunt definiții: un ar are 100 m², un hectar 10.000 m², adică 100 de ari. Unitățile vechi de suprafață se construiau toate din stânjen, unitatea de lungime, iar stânjenul era altul în fiecare țară românească.

• În Țara Românească, stânjenul lui Șerban Vodă avea 1,9665 m, deci un stânjen pătrat avea 3,867 m². Pogonul avea 1.296 de stânjeni pătrați, adică 5.011,79 m², aproape jumătate de hectar.
• În Moldova, stânjenul avea 2,23 m, iar stânjenul pătrat 4,973 m². Prăjina fălcească avea 6 × 6 stânjeni, adică 179,02 m², iar falca 80 de prăjini, adică 14.322 m², aproape un hectar și jumătate.
• În Transilvania și Banat, cadastrul austriac folosea stânjenul vienez, de 1,8965 m. Iugărul cadastral avea 1.600 de stânjeni pătrați vienezi, adică 5.754,64 m².

Prăjina a variat cel mai mult. Dacă actul tău spune câți metri pătrați are prăjina folosită în el, alege „Alta” și scrie cifra: toate celelalte rezultate se recalculează cu ea. Tabelul din rezultat arată suprafața ta în toate unitățile și cât are fiecare unitate în metri pătrați, ca să poți verifica singur socoteala.

Pentru o suprafață dintr-un act vechi, conversia îți spune ordinul de mărime: dacă „2 pogoane” înseamnă aproape un hectar sau mult mai puțin. Măsurătorile de atunci erau făcute cu prăjina și cu pasul, iar terenul s-a mai împărțit de atunci.

Ce nu face calculatorul

Nu stabilește suprafața juridică a unui teren. La o vânzare, o moștenire sau o intabulare contează suprafața din cartea funciară sau din măsurătoarea unui topograf autorizat. Nu ține seama de variantele locale ale unităților, în afară de prăjina pe care o scrii tu, și nu convertește unitățile de lungime.