Pot pune gunoi de grajd proaspăt primăvara, la plantare?

Nu e o idee bună. Gunoiul proaspăt arde rădăcinile răsadurilor, aduce semințe de buruieni și poate purta microbi care ajung pe legumele mâncate crude. Primăvara folosește doar compost matur; gunoiul proaspăt se îngroapă toamna.

Cât timp trebuie să stea gunoiul de grajd până se poate folosi?

Într-o grămadă condusă bine, care se încinge și e întoarsă de 2–3 ori, compostul e gata în 4–6 luni. Lăsată neîntoarsă, grămada are nevoie de 9–12 luni, iar la munte, peste iarnă, procesul se oprește aproape complet. Compostul e gata când e închis la culoare, se fărâmă și miroase a pământ.

Este bun găinațul pentru roșii?

Da, dar doar compostat cu multe paie sau ca must foarte diluat. Găinațul are de câteva ori mai mult azot decât gunoiul de vacă și, pus proaspăt, arde rădăcinile. Ca îngrășământ lichid, diluează concentratul de 15–20 de ori și udă la 10–14 zile, până în august.

De ce s-au răsucit frunzele roșiilor după ce am pus gunoi?

Cauza cea mai probabilă sunt reziduurile de erbicid din fânul sau pășunea animalelor, care trec prin bălegar și rezistă în compost un an sau mai mult. Frunzele în formă de cupă și tulpinile strâmbe la roșii, fasole sau cartofi sunt semnul tipic. Nu mai pune din același gunoi la legume și testează-l pe ghivece cu fasole înainte de folosire.

Cât de des trebuie gunoită grădina de legume?

Pe parcelele cu varză, dovlecei, roșii sau castraveți merge o doză mare la doi ani, cu puțin compost în anul dintre ele. Doza maximă dată an de an încarcă solul cu prea mult fosfor și potasiu și face plantele să crească în frunze. Rădăcinoasele și ceapa se pun pe parcela gunoită cu un an înainte.

Gunoiul de grajd: cum îl compostezi și cât pui în grădină

Q: Pot folosi gunoi de câine sau de pisică în compost?

Nu pentru grădina de legume. Poate conține paraziți care trec la om, iar o grămadă de gospodărie nu se încălzește uniform cât să-i distrugă sigur. Se aruncă la gunoiul menajer.

Cum transformi bălegarul proaspăt în compost bun de pus sub răsaduri, cât pui pe fiecare cultură și ce probleme aduce gunoiul luat de la alții.

Gunoiul proaspăt și gunoiul compostat nu sunt același îngrășământ. Primul arde rădăcinile, aduce semințe de buruieni și miroase a amoniac. Al doilea e o masă închisă la culoare, care se fărâmă în mână și pe care o poți pune chiar în gropile de plantare. Diferența o fac câteva luni de grămadă bine condusă. Mai jos găsești cum o conduci, cât pui pe fiecare cultură și ce poate merge prost cu gunoiul adus de la vecinul care ține vaci.

Ce gunoi ai și cât de „tare” este

Nu toate gunoaiele se comportă la fel. Cel de cal și cel de oaie se încing repede și se usucă, motiv pentru care la țară li se spune „gunoi cald”. Cel de vacă și cel de porc sunt umede, se încălzesc încet și au nevoie de paie ca să respire. Găinațul e de câteva ori mai bogat în azot decât restul și, pus proaspăt, arde orice atinge.

Gunoi (proaspăt, cu așternut)	Azot (N)	Fosfor (P₂O₅)	Potasiu (K₂O)	Cum se comportă
Vacă	0,4–0,6%	0,2–0,3%	0,5–0,7%	rece, umed, se încinge greu
Cal	0,5–0,7%	0,3%	0,6%	cald, se încinge în 2–4 zile
Oaie, capră	0,7–0,9%	0,3–0,4%	0,7–0,9%	cald, uscat, bogat
Porc	0,5–0,7%	0,4%	0,4–0,6%	rece, foarte umed
Găinaț	1–1,8%	0,8–1,5%	0,5–0,8%	foarte concentrat, arde

Cifrele depind în primul rând de cât așternut e amestecat în gunoi. Un gunoi de vacă cu multe paie are mai puțin azot pe kilogram, dar se compostează mai bine. Hrana contează și ea: animalele care primesc concentrate lasă un gunoi mai bogat decât cele ținute doar pe fân.

Gunoiul de câine și de pisică nu intră în grămada pentru legume. Poate purta paraziți care trec la om, iar o grămadă de gospodărie nu se încălzește uniform cât să-i omoare sigur.

Unde faci grămada

Alege un loc umbrit, ușor înălțat, unde apa de ploaie nu băltește. Ideal e o platformă betonată cu bordură, dar merge și pământul bătătorit, cu un strat de 15–20 cm de paie dedesubt. Paiele absorb mustul care se scurge din gunoi. Fără ele, o parte din azot și potasiu ajunge în sol sub grămadă, nu în grădină.

Ține grămada cât mai departe de fântână și niciodată în amonte de ea, pe pantă. Normele de igienă cer distanțe minime față de locuințe și surse de apă; întreabă la primărie ce se aplică la tine, mai ales dacă vecinul are fântâna aproape de gard.

Dimensiunea contează mai mult decât pare. Sub un metru cub, grămada nu se încălzește suficient. Ținta e o lățime de 1,5–2 m la bază și o înălțime de 1–1,5 m; lungimea poate fi oricât. Mai înaltă de 1,8 m nu o face: se tasează sub propria greutate, mijlocul rămâne fără aer și începe să putrezească în loc să fermenteze.

Cum conduci compostarea

Așezarea

Pune gunoiul în straturi de 20–30 cm și tasează-l ușor cu furca, nu călca pe el. Dacă ai găinaț, amestecă-l cu cel puțin de două ori volumul lui în paie, frunze uscate sau rumeguș netratat, altfel pierzi azotul sub formă de amoniac și grămada miroase de la zeci de metri. La gunoiul de porc, foarte ud, adaugă tot paie.

Acoperă grămada cu 10–15 cm de paie sau cu o folie pe care o ridici la fiecare întoarcere. Acoperirea o ferește de ploile care spală nutrienții și de soarele de vară care usucă stratul de sus. Nu o înveli etanș: microorganismele au nevoie de aer.

Temperatura și întoarcerea

O grămadă bine făcută ajunge la 55–65 °C în 3–7 zile. Peste 55 °C, ținută câteva zile, mor majoritatea semințelor de buruieni și a microbilor periculoși. Un termometru de compost cu tijă de 40–50 cm costă 40–80 de lei și scutește multă ghicitoare. Fără el, bagă mâna sau o bară de fier în mijlocul grămezii: dacă abia o poți ține acolo, e bine.

Ce urmează:

Lasă grămada să stea fierbinte 2–3 săptămâni.
Când temperatura coboară sub 40 °C, întoarce-o cu furca: ce era la margine ajunge la mijloc.
Grămada se reîncălzește, de obicei ceva mai puțin decât prima dată.
Repetă întoarcerea de încă una-două ori, la 3–4 săptămâni.
Când nu se mai încălzește după întoarcere, intră în maturare: o lași 2–4 luni neatinsă, acoperită.

Dacă trece de 70 °C, întoarce-o și udă-o. La temperatura asta mor și microorganismele bune, iar azotul se pierde mai repede.

Umiditatea și mirosul

Proba pumnului: strângi o mână de gunoi din mijlocul grămezii. Dacă ies câteva picături, e bine. Dacă apa curge, e prea ud — întoarce și adaugă paie uscate. Dacă se fărâmă și nu lasă nicio urmă de umezeală, udă grămada la întoarcere, strat cu strat, nu doar deasupra.

Mirosul spune și el ceva. Amoniac înțepător înseamnă prea mult azot față de paie. Miros de ou stricat înseamnă că a rămas fără aer: e prea udă sau prea tasată. O grămadă care merge bine miroase a grajd în primele zile și apoi tot mai mult a pământ de pădure.

Zona contează

În câmpie, în iulie și august, grămada se usucă repede și trebuie udată la fiecare întoarcere. La munte, o grămadă pornită în octombrie se oprește practic peste iarnă și își reia lucrul abia în aprilie–mai. Oriunde ai fi, gunoiul strâns primăvara și compostat peste vară e gata cel mai repede. Varianta leneșă — grămadă făcută și lăsată neîntoarsă — merge și ea, dar durează 9–12 luni, iar semințele de buruieni de la margini nu mor.

Cum recunoști compostul gata

Compostul matur e maro-închis spre negru, se fărâmă între degete și miroase a pământ. Paiele nu se mai recunosc decât ca fibre scurte. Dacă îl întorci și nu se mai încălzește deloc, procesul s-a încheiat.

Te așteaptă și o surpriză de cantitate: din o tonă de gunoi proaspăt cu paie rămân, după 5–6 luni, cam 500–600 kg de compost, iar volumul scade la jumătate. Restul e apă evaporată și carbon consumat de microorganisme. Nu e o pierdere de îngrășământ, ci o concentrare. Ca reper de cântărit fără cântar: o găleată de 10 l de compost matur are 6–7 kg, o roabă plină cam 40–50 kg.

Dacă vezi încă bucăți întregi de bălegar, simți amoniac sau mijlocul e cald, nu e gata. Un compost pe jumătate făcut poate fi încorporat toamna în pământ, dar nu pus sub răsaduri primăvara.

Cât pui și când

Cultura	Compost matur, primăvara	Gunoi proaspăt sau semifermentat, toamna
Varză, conopidă, castraveți, dovlecei, dovleci	4–6 kg/m², anual	6–8 kg/m²
Roșii, ardei, vinete	3–5 kg/m², plus o mână în groapă	5–6 kg/m²
Cartofi, țelină, praz	3–4 kg/m²	5–6 kg/m²
Salată, spanac, sfeclă	2–3 kg/m²	doar în anul de dinainte
Mazăre, fasole	0–1 kg/m²	nu
Morcov, păstârnac, pătrunjel, ceapă, usturoi	în anul doi după gunoi	nu
Căpșuni, la înființare	3–4 kg/m²	5 kg/m², cu o toamnă înainte
Pom tânăr, la plantare	10–15 kg pe groapă, amestecat cu pământ	nu în groapă
Pom matur	15–25 kg la 2–3 ani, sub coroană	la fel, împrăștiat și încorporat superficial
Gazon	1–2 kg/m², compost cernut	nu

Gunoiul proaspăt sau semifermentat se pune toamna, în octombrie–noiembrie, înainte să înghețe pământul. Îl împrăștii uniform și îl îngropi imediat la săpat, la 15–20 cm. Lăsat la suprafață câteva săptămâni, își pierde o bună parte din azot în aer. Peste iarnă se descompune în sol, iar primăvara rădăcinile nu mai dau de el crud. Nu îl împrăștia pe pământ înghețat, acoperit de zăpadă sau îmbibat de apă: se scurge la prima topire și ajunge în șanț, nu în rădăcini.

Compostul matur îl pui primăvara, în martie–aprilie, cu 1–2 săptămâni înainte de plantare, încorporat cu sapa sau grebla în primii 10 cm. Poate fi folosit și ca mulci, în strat de 2–3 cm în jurul roșiilor și dovleceilor, după ce s-a încălzit pământul.

Nu da gunoi pe aceeași suprafață în fiecare an la doză maximă. O grădină care primește 6–8 kg/m² an de an ajunge cu prea mult fosfor și potasiu, iar legumele cresc cu multe frunze și puține fructe. Pe parcelele cu cultură intensă, merge o doză mare la doi ani, cu o doză mică de compost în anul dintre ele.

Unde nu pui gunoi proaspăt

Morcovul, păstârnacul și pătrunjelul de rădăcină se ramifică și crapă în pământ gunoit de curând. Ceapa și usturoiul fac bulbi moi, care putrezesc la păstrare. Toate acestea se pun pe parcela gunoită cu un an înainte, după varză sau dovlecei: așa folosesc ce a rămas în sol, fără excesul de azot.

Fasolea și mazărea își fac singure azotul, cu bacteriile de pe rădăcini. Gunoiul le face să crească în frunze și să lege mai puțin.

Cartoful e un caz în care părerile diferă. Gunoiul proaspăt pus primăvara crește riscul de râie comună pe tuberculi; cel încorporat toamna sau compostul matur nu pun probleme.

Nu pune niciodată gunoi proaspăt în groapa unui pom sau a unui trandafir. Rădăcinile tinere se ard, iar descompunerea în groapă lasă goluri unde pământul se lasă după câteva luni.

Ce aduce gunoiul luat de la alții

Reziduuri de erbicid

E problema cea mai neplăcută, pentru că nu se vede. Unele erbicide pentru pășuni și cereale — cele pe bază de aminopiralid, clopiralid sau picloram — trec prin animal aproape neschimbate și rezistă în gunoi și în compost un an sau mai mult. Iarba și cerealele nu suferă, dar roșiile, cartofii, fasolea și mazărea fac frunze răsucite în formă de cupă, tulpini strâmbe și aproape nicio roadă.

Întreabă crescătorul cu ce a fost stropit fânul sau pășunea. Dacă nu știe, fă testul cu fasole înainte să împrăștii toată remorca:

umple 3 ghivece cu amestec jumătate compost, jumătate pământ de grădină și alte 3 doar cu pământ;
seamănă în fiecare 3 boabe de fasole sau mazăre;
după 3 săptămâni, când au 2–3 frunze adevărate, compară-le.

Dacă cele din compost au frunzele răsucite, gunoiul merge pe gazon sau sub pomii mari, iar pe parcela de legume nu-l pui. Poți să-l mai lași un an și să repeți testul.

Deparazitante

Unele deparazitante pentru animale ajung în bălegar și omoară insectele care descompun gunoiul. Compostarea la cald le reduce. Întreabă când au fost tratate animalele și nu folosi proaspăt gunoiul din săptămânile de după tratament.

Microbi și igienă

Gunoiul proaspăt poate purta E. coli și salmonella. Între încorporarea gunoiului proaspăt și recoltarea legumelor care se mănâncă crude — salată, ridichi, căpșuni — lasă să treacă cel puțin 4 luni. De aceea gunoiul de toamnă e mai sigur decât cel de primăvară.

Lucrează cu mănuși și spală-te pe mâini înainte de a mânca. Sporii de tetanos trăiesc în sol și în bălegar. Dacă te tai sau te înțepi cu furca și nu știi când ai făcut ultimul rapel antitetanic, mergi la medic în aceeași zi.

Mustul de bălegar și patul cald

Mustul de bălegar e îngrășământ lichid pentru vară. Pui o parte de gunoi de vacă la 10 părți de apă, într-un butoi acoperit, amesteci zilnic și îl lași 7–10 zile. Înainte de folosire îl diluezi încă de 5 ori, până are culoarea ceaiului slab. Cu găinaț, diluția finală trebuie să fie mult mai mare: de 15–20 de ori față de concentrat. Udă la rădăcină, pe pământ deja umed, la 10–14 zile, și oprește-te în august, ca plantele să nu facă frunze în loc de fructe.

Patul cald folosește căldura gunoiului de cal pentru răsaduri timpurii. În februarie pui în răsadniță 40–60 cm de gunoi proaspăt de cal, îl tasezi și îl acoperi cu 15–20 cm de pământ. În câteva zile pământul se încălzește peste 30 °C. Semeni abia când scade sub 30 °C, altfel semințele se coc în loc să răsară. Gunoiul de vacă nu dă destulă căldură pentru asta.

Cât costă dacă nu ai animale

De unde	Preț orientativ	Ce primești
Sac de compost din gunoi de grajd, 40 l	15–35 lei	25–28 kg, matur, uneori cernut
Peleți din gunoi de grajd, 10–20 kg	30–60 lei	doză de ordinul sutelor de grame pe m², scrisă pe etichetă
Remorcă de la crescător, 1–2 t	100–300 lei cu transport	de obicei proaspăt sau semifermentat
Încărcat singur, la sat	adesea gratis	orice, de la proaspăt la vechi de doi ani

Pentru o grădină de legume de 100 m², la 5 kg/m², îți trebuie 500 kg de compost. Asta înseamnă cam 18–20 de saci, deci 300–600 de lei. O remorcă de gunoi proaspăt luată toamna și compostată acasă costă de câteva ori mai puțin și ajunge și pentru anul următor, dar îți cere loc pentru grămadă și o jumătate de an de răbdare. Prețurile variază mult de la o zonă la alta, în funcție de câți crescători sunt în apropiere și de distanța de transport.