Grădină
Unelte de grădină: setul minim cu care faci 90% din muncă
Opt unelte acoperă săpatul, prășitul, udatul și tăierile într-o grădină obișnuită: ce face fiecare, ce verifici în magazin și ce poți amâna.
Pe scurt
Cazmaua, sapa, grebla, furca de săpat, plivitorul de mână, foarfeca bypass, furtunul și stropitoarea acoperă aproape toată munca dintr-o grădină de câteva sute de metri pătrați. Contează oțelul forjat și gâtul solid al lamei mai mult decât numărul de unelte. Roaba și pompa de stropit intră în set doar dacă cari material sau ai pomi și vie.
8 unelte
setul de bază pentru o grădină de 200–500 m²
450–1.100 lei
costul setului, fără roabă, la calitate medie
20 mm
cea mai groasă ramură pe care o tai cu o foarfecă de mână
Cuprins
- Lista: opt unelte și la ce folosește fiecare
- Cazmaua și sapa: munca grea
- Grebla și furca
- Foarfeca: bypass, nu nicovală
- Udatul: furtun și stropitoare
- Roaba și pompa de stropit: când intră în set
- Ce poți lăsa pentru mai târziu
- Cum recunoști o unealtă care ține
- Întreținerea: zece minute după lucru, o oră toamna
Raftul cu unelte dintr-un magazin de bricolaj are zeci de modele. O grădină de 300 m² cu legume, câțiva pomi și un strat de flori se lucrează însă cu opt. Restul sunt unelte pentru o singură lucrare pe an, pe care le poți împrumuta, închiria sau înlocui cu una dintre cele opt. Mai jos ai lista, ce verifici la fiecare înainte să plătești și ce poți lăsa pentru anul următor.
Lista: opt unelte și la ce folosește fiecare
Setul acoperă săpatul, mărunțitul, nivelatul, plivitul, udatul și tăierile ușoare. Prețurile sunt pentru unelte de calitate medie, cumpărate noi în România. Depind mult de oțel și de coadă, nu de marcă.
| Unealta | La ce o folosești | Preț orientativ | Ce verifici |
|---|---|---|---|
| Cazma | Întors pământul, gropi de plantare, scos tufe | 70–180 lei | Gât lung, din aceeași bucată cu lama |
| Sapă lată | Prășit, mușuroit, rigole de semănat | 40–100 lei | Lama de 15–16 cm, coadă de 130–150 cm |
| Greblă de metal | Mărunțit bulgări, nivelat stratul | 35–90 lei | Dinți rigizi, 12–16 bucăți |
| Furcă de săpat | Săpat în pământ greu, scos cartofi, compost | 60–150 lei | Dinți plați sau pătrați, nu rotunzi |
| Plivitor de mână | Buruieni între plante, răsaduri, ghivece | 20–50 lei | Mâner prins cu nit sau șurub, nu doar lipit |
| Foarfecă bypass | Pomi, vie, trandafiri, legume de cules | 60–200 lei | Lame care trec una pe lângă alta, arc ferm |
| Furtun 25 m cu pistol | Udat | 100–250 lei | Furtun cu inserție, nu se cocoșează |
| Stropitoare 8–10 l | Răsaduri, semănături, îngrășământ lichid | 30–70 lei | Rozetă detașabilă, cu găuri fine |
Adună mănuși de lucru (15–40 lei) și ai tot ce trebuie. Sub limita de jos a prețurilor găsești mai ieftin, dar acolo sunt și uneltele din tablă ștanțată care se îndoaie în primul sezon.
Cazmaua și sapa: munca grea
Cazmaua
Cu ea întorci pământul toamna, faci gropile pentru pomi (60 × 60 × 60 cm la un pom altoit pe portaltoi obișnuit), scoți tufe și tai marginea gazonului. Ia o lamă plată, cu muchia de jos dreaptă, și o coadă cu mâner în T sau D. Lungimea totală potrivită ajunge cam la cotul tău: 100–115 cm pentru un om de 1,75 m. Cu o coadă prea scurtă stai aplecat la fiecare apăsare și spatele se simte după o jumătate de oră.
Uită-te la gât, locul unde lama intră în coadă. La cazmalele ieftine e o tablă rulată în jurul lemnului, prinsă cu un nit. Acolo se rupe prima dată când faci pârghie pe o rădăcină. Caută un gât lung, din aceeași bucată cu lama, prins cu două nituri sau cu un șurub care trece prin lemn.
Lopata nu e același lucru. Lopata, cu marginea rotunjită și buza ridicată, mută material: nisip, pietriș, compost. Pentru săpat e slabă. Dacă nu cari des material vrac, nu o pune în set.
Sapa
Din mai până în august e unealta pe care o ții cel mai des în mână: prășești, mușuroiești cartofii, deschizi rigole, tai buruienile de la rădăcină. Se găsesc două forme utile. Sapa lată, cu lama de 14–18 cm, merge printre rânduri. Sapa îngustă, cea de vie, intră în pământ tare și bătătorit. Dacă iei una singură, ia sapa lată de 15–16 cm.
Probează-o în magazin. Stai drept și ține-o ca la lucru: lama trebuie să stea aproape culcată pe sol, nu înfiptă cu vârful. Dacă e prea închisă spre coadă, alunecă pe deasupra și nu taie buruiana. Dacă e prea deschisă, intră adânc la fiecare lovitură și obosești de două ori mai repede. O sapă bună, cu coadă cu tot, are 0,8–1,2 kg. Mai grea te costă brațele, mai ușoară e de obicei tablă subțire.
Grebla și furca
Grebla
Grebla de metal, rigidă, cu 12–16 dinți și o lățime de 35–40 cm, mărunțește bulgării rămași după săpat și nivelează stratul înainte de semănat. Fără ea, semințele mici, de morcov sau pătrunjel, cad în crăpături și răsar neuniform.
Grebla în evantai, cu dinți flexibili, e altă unealtă: strânge frunze și scarifică gazonul. Dacă ai gazon mare și nuci în curte, e a doua cumpărătură. Pentru stratul de legume nu te ajută.
Furca de săpat
În pământul argilos, întâlnit în multe zone de câmpie și de deal, cazmaua se lipește și o tragi greu afară. Furca cu patru dinți plați intră mai ușor, nu lipește și sparge bulgării din mers. La fel în solul pietros de la deal și munte, unde lama cazmalei se oprește în fiecare piatră. Cu furca scoți cartofii fără să-i tai și desfaci grămada de compost.
Pe un sol nisipos, ușor, cum sunt cele din sudul Olteniei sau din Câmpia Careiului, poți amâna furca: cazmaua face aceeași treabă fără efort.
Atenție la confuzie: furca de fân, cu dinți lungi, subțiri și rotunzi, nu e furcă de săpat. Se îndoaie la prima apăsare în pământ.
Foarfeca: bypass, nu nicovală
Sunt două tipuri, și diferența se vede pe pom. La foarfeca bypass, două lame trec una pe lângă alta, ca la o foarfecă de croitorie, și taie curat lemnul viu. La foarfeca cu nicovală, o lamă apasă pe o placă plată. Strivește țesutul viu pe 1–2 mm, iar rana se vindecă greu. Nicovala merge doar pe lemn uscat.
Pentru pomi, vie și trandafiri, ia bypass. Taie fără efort ramuri de până la 20 mm. Peste, ai nevoie de o foarfecă cu brațe lungi sau de un ferăstrău de crengi. Dacă forțezi foarfeca de mână pe ramuri groase, se deschid lamele și de atunci înainte mestecă în loc să taie.
În magazin verifică trei lucruri: arcul să nu sară la deschidere, siguranța să se închidă cu degetul mare al aceleiași mâini și lama să se poată demonta cu o cheie, ca s-o ascuți. Dacă tai un pom bolnav, de exemplu un păr cu foc bacterian, șterge lamele cu alcool de 70% înainte să treci la pomul următor.
Udatul: furtun și stropitoare
Un furtun de 1/2 țol (13 mm) ajunge până la 25–30 m de la robinet. Pe distanțe mai mari, sau dacă presiunea din rețea e mică, ia 3/4 țol, altfel la capăt iese un fir subțire. Furtunul cu inserție, adică cu plasă textilă între straturi, nu se cocoșează și ține 6–8 sezoane. Cel ieftin, dintr-un singur strat, face noduri din prima zi și crapă la soare în două veri.
La pistol ia unul cu jet reglabil și o poziție de duș fin. Jetul plin dezgroapă răsadurile și bate pământul la suprafață, iar după uscare se face crustă.
Stropitoarea rămâne utilă chiar dacă ai furtun: pentru semănături, răsaduri proaspăt plantate și îngrășământ lichid diluat. Una de 10 litri plină cântărește peste 10 kg. Dacă o cari mult, una de 8 litri e mai comodă. Rozeta trebuie să se scoată, ca s-o poți desfunda.
O regulă fără excepții: stropitoarea sau pompa în care ai pus vreodată erbicid nu se mai folosește la udat. Reziduurile rămân în plastic și ajung pe răsaduri. Marchează-o clar și ține-o separat.
Roaba și pompa de stropit: când intră în set
Pe 100 m² te descurci cu două găleți. Dacă însă cari compost, gunoi de grajd sau pământ pentru straturi înălțate, roaba devine a noua unealtă. Ia una cu cuvă de 80–100 l din tablă galvanizată groasă (250–550 lei). Roata cu cameră merge mai ușor pe teren moale. Roata plină nu face pană, dar se împinge greu prin pământ proaspăt săpat.
Dacă ai pomi fructiferi sau vie, îți trebuie și o pompă de stropit manuală de 5–8 l (80–200 lei), pentru tratamentele de primăvară și vară. Citește eticheta fiecărui produs și poartă echipamentul cerut acolo: mănuși de nitril, ochelari, uneori mască. Pompa se clătește de trei ori după fiecare tratament, iar apa de clătire nu se varsă în fântână sau în șanț.
Ce poți lăsa pentru mai târziu
- Motosapa. Sub 500 m² nu se justifică: costă mai mult decât tot setul de mai sus, ocupă loc și cere întreținere. Pe suprafețe mari, întreabă în sat cine ară cu motocultorul; prețul variază mult de la o zonă la alta.
- Ferăstrăul de crengi. Abia când pomii au ramuri de tăiat mai groase de 2 cm.
- Foarfeca de gard viu. Doar dacă ai gard viu.
- Cultivatorul cu trei dinți, plantatorul de bulbi, sapa cu două capete. Fac ce face deja sapa sau plivitorul.
- Seturile complete în cutie. De obicei au cinci-șase unelte mici, toate din același oțel moale. Una bună valorează mai mult decât tot setul.
Cum recunoști o unealtă care ține
Oțelul forjat se vede: e mai gros la gât decât la margine, iar unealta cântărește mai mult în mână. Tabla ștanțată are aceeași grosime peste tot, iar marginile au uneori bavuri. Lovește ușor lama cu unghia: tabla subțire vibrează, oțelul gros sună plin.
Coada de lemn trebuie să aibă fibra dreaptă, pe toată lungimea. Fibra oblică, care iese pe o parte a cozii, e locul unde se va rupe. Frasinul e cel mai bun lemn pentru cozi. O coadă ruptă se înlocuiește cu 20–40 de lei.
Coada din fibră de sticlă nu putrezește și e mai ușoară, dar dacă se fisurează nu o mai repari acasă, iar la frig devine mai casantă. Ambele variante sunt bune. Ce nu merge e coada de țeavă subțire, îmbrăcată în plastic: se îndoaie la prima pârghie.
Întreținerea: zece minute după lucru, o oră toamna
După fiecare folosire, răzuiește pământul cu o bucată de lemn sau cu o perie de sârmă. Pământul umed lăsat pe lamă o ruginește într-o săptămână. Nu lăsa uneltele în iarbă peste noapte: roua umflă lemnul cozii și îl desprinde de gât.
O sapă ascuțită taie buruiana dintr-o lovitură, una tocită o smulge din trei. Ascute sapa și cazmaua cu o pilă plată, pe partea care are deja teșitura, păstrând unghiul din fabrică, cam 30–40°. La sapă, 5–6 trecări de pilă la începutul fiecărei luni de prășit ajung. La foarfecă ascuți doar lama tăietoare, pe teșitură, cu o piatră fină; contralama nu se atinge.
Toamna, înainte de primul îngheț:
- Spală uneltele și lasă-le să se usuce o zi.
- Unge coada de lemn cu ulei de in și metalul cu un strat subțire de ulei mineral.
- Golește furtunul și pistolul de apă. Apa care îngheață în ele crapă furtunul și sparge pistolul.
- Atârnă uneltele pe perete, cu lama în sus. Sprijinite pe beton umed, ruginesc chiar și în magazie.
Întrebări frecvente
Merită să cumpăr un set complet de unelte de grădină din magazin?
De obicei nu. Seturile în cutie au multe unelte mici, toate din același oțel moale, și îți lipsesc tocmai cazmaua și sapa bune. Cu aceiași bani iei două-trei unelte solide.
Ce unelte îmi trebuie pentru o grădină de legume de 100 m²?
Cazmaua, sapa, grebla, plivitorul de mână și un furtun cu pistol ajung pentru început. Furca o adaugi dacă pământul e argilos sau pietros, iar foarfeca dacă ai pomi, vie sau trandafiri. Roaba nu e necesară pe o suprafață atât de mică.
Coadă de lemn sau de fibră de sticlă?
Ambele țin, dacă sunt de calitate. Lemnul, mai ales frasinul, se înlocuiește ieftin când se rupe, dar trebuie uns și ținut la uscat. Fibra de sticlă nu putrezește și e mai ușoară, dar o coadă fisurată nu se mai repară.
Pot săpa toată grădina cu cazmaua sau îmi trebuie motosapă?
Până la 300–500 m², săpatul cu cazmaua sau cu furca se face în câteva weekenduri, mai ales dacă îl împarți între toamnă și primăvară. Peste 1.000 m² devine greu de dus manual. Atunci e mai ieftin să plătești pe cineva cu motocultor decât să cumperi unul.
Cât de des trebuie ascuțită sapa?
În sezonul de prășit, cam o dată pe lună, cu 5–6 trecări de pilă plată pe teșitură. Pe pământ pietros, mai des. Dacă sapa smulge buruiana în loc s-o taie, e deja tocită.
Cu ce dezinfectez foarfeca de grădină?
Cu alcool de 70%, șters pe ambele lame cu o cârpă. Fă asta când treci de la un pom bolnav la unul sănătos și la sfârșitul zilei de tăieri. Apoi pune o picătură de ulei pe articulație.