Motocultor sau motosapă: ce alegi după suprafață și teren

Diferența dintre ele nu stă în putere, ci în felul în care înaintează. Motosapa se trage singură cu frezele: cuțitele care sapă sunt și cele care o împing. Motocultorul are roți motrice, cutie de viteze și un ax la care prinzi unealta de care ai nevoie: plug, freză, cositoare, remorcă. Din asta decurg toate celelalte deosebiri, adică cât teren face într-o zi, ce sol duce, cât te obosește și cât costă.

Cum le deosebești în magazin

Numele se amestecă. Multe motosape sunt vândute drept „motocultor”, iar unele motocultoare mici apar ca „motosapă cu roți”. Nu te lua după denumire. Uită-te la trei lucruri:

• Roțile. Dacă are roți de cauciuc de 13–16 țoli legate la transmisie, e motocultor. O roțiță mică în față, care se ridică la lucru, servește doar la transport, deci aparatul e motosapă.
• Marșarierul. Motocultorul are aproape întotdeauna 2–3 trepte înainte și cel puțin una înapoi. Motosapele au de obicei o singură treaptă înainte. Unele au și una înapoi, utilă când ieși din colțuri.
• Priza de putere. E un ax sau o flanșă la care se montează unelte acționate de motor: freză în spate, cositoare cu bară, pompă de apă. Fără ea, poți atașa cel mult un plug mic sau un rarițor tras.

Contează și greutatea. O motosapă pe benzină are 35–75 kg, un motocultor pe benzină 80–140 kg, unul diesel 150–250 kg. Masa lucrează pentru tine: un aparat greu nu sare pe pământul tare și sapă la adâncime fără să-l apeși. În schimb, îl întorci mai greu la capăt de rând.

Ce suprafață face fiecare

Suprafața e primul filtru, dar nu singurul. Tabelul pornește de la un sol mijlociu, lucrat în fiecare an. Pe pământ greu sau nelucrat, urcă un rând mai jos în tabel. Timpii sunt pentru două treceri cu freza, cât se dă de obicei primăvara, și cresc mult dacă solul e ud sau plin de rădăcini.

Pe 400 mp de legume, un motocultor de 9 CP nu câștigă aproape nimic. Îl întorci la fiecare capăt de rând, cu 130 kg în mâini, iar o motosapă de 5 CP termină în aceeași oră. Pe 3.000 mp lucrurile se schimbă: motosapa te ține două zile cu brațele încordate, pentru că trebuie trasă înapoi de coarne ca să intre în pământ, altfel fuge înainte și zgârie doar suprafața. Motocultorul merge cu viteza lui, iar tu doar îl ghidezi.

Mai e un caz pe care tabelul nu-l prinde: lucrul printre rânduri. La majoritatea motosapelor poți scoate secțiuni de freză și o îngustezi la 30–40 cm, cât să prășești printre straturile de ceapă sau cartofi. Un motocultor cu roți nu încape acolo.

Terenul decide mai mult decât suprafața

Sol greu, argilos

Pe argilele din Oltenia, Banat, Moldova sau de pe dealurile Transilvaniei, o motosapă ușoară de 35–40 kg sare pe brazdă și sapă 5–8 cm, chiar dacă motorul e puternic. Ai nevoie de masă: o motosapă de peste 60 kg sau direct un motocultor. Mai important decât aparatul e momentul. Strânge un pumn de pământ: dacă se lipește într-un cârnat lucios, e prea ud și freza face plăci care se întăresc ca cărămida. Dacă ies bulgări pe care nu-i spargi cu degetele, e prea uscat. Bun de lucrat e când bulgărele se strânge, apoi se fărâmițează la o apăsare ușoară.

Țelină sau teren lăsat ani la rând

Nicio motosapă nu sparge bine țelina. Ricoșează, se smucește, iar rădăcinile de pir se înfășoară pe cuțite până se blochează. Ai două variante. Prima: ari întâi cu plugul, cu motocultorul sau cu tractorul cuiva, apoi frezezi. A doua, dacă ai doar motosapă: cosești iarba scurt, faci o primă trecere superficială, aștepți 4–7 zile să se usuce resturile și revii de 2–3 ori, de fiecare dată mai adânc. Curăță rădăcinile de pe freze doar cu motorul oprit și bujia scoasă.

Teren cu pietre

Pietrele de mărimea pumnului îndoaie cuțitele și dau șocuri în cutia de viteze. La motosapele ieftine, cu reductor cu melc, asta e cauza obișnuită a defectării. Motocultorul cu plug trece mai bine, pentru că plugul împinge piatra în lateral în loc s-o lovească de sute de ori pe minut. Oricare ai alege, adună pietrele mari după prima trecere. Pentru pământ greu și pietros există freze cu cuțite scurte și groase, numite de obicei „picior de gâscă”, care rezistă mai bine decât cuțitele lungi în formă de L.

Pantă

Pe pantă, motocultorul cu roți ține direcția, iar motosapa alunecă spre vale și trebuie trasă continuu înapoi. Lucrează de-a curmezișul pantei, nu în sus și în jos: așa nu te trage aparatul după el, iar brazdele opresc apa să spele solul. Respectă înclinarea maximă din manual, frecvent 10–15 grade. Peste ea, motorul nu se mai ungere corect, iar aparatul se poate răsturna. Pe pante mari, terasele lucrate manual rămân de multe ori singura soluție sigură.

Benzină, diesel sau electric

Electric (1–1,5 kW). E bun pentru straturi deja lucrate, solarii și ronduri de flori. Sapă 15–20 cm în pământ afânat, e silențios și nu cere schimb de ulei. Pe argilă sau țelină nu face față. Cablul te limitează: peste 25–30 m de prelungitor, ia unul cu secțiune de 1,5 mmp, altfel motorul se încălzește. Variantele pe acumulator sunt scumpe și țin de obicei 20–40 de minute de lucru.

Benzină, 4 timpi. Majoritatea aparatelor de pe piață sunt așa. O motosapă consumă 0,6–1,2 litri pe oră, un motocultor 1–2 litri. Uleiul se schimbă prima dată după rodaj, la 5–20 de ore, apoi la intervalul din manual, de obicei 25–50 de ore. Benzina lăsată peste iarnă în carburator se degradează, așa că golește-l sau lasă motorul să meargă până se oprește singur.

Benzină, 2 timpi. Se găsește doar la motosapele mici, de 15–25 kg, bune pentru straturi și prășit. Merg pe amestec de benzină cu ulei, fac mai mult zgomot și fum, dar se ridică ușor peste gard.

Diesel. Are cuplu mare la turație mică, consumă 0,7–1,3 litri pe oră și durează mult dacă e îngrijit. Pe de altă parte, e greu, vibrează, pornește greu la frig și costă aproape dublu. Merită peste 5.000 mp sau dacă tragi des remorca. Pentru o grădină de 800 mp e bani aruncați.

Cât costă, cu tot ce mai trebuie

Diferența dintre capetele intervalului vine din motor, din transmisie și din service. Transmisia cu angrenaje rezistă mai mult decât cea cu lanț sau cu curea. Cel mai ieftin model fără un service în județ te costă mai mult la prima defecțiune decât ai economisit la cumpărare.

La mâna a doua, pornește motorul la rece, în fața ta. Fum albastru continuu înseamnă ulei ars. Un zgomot de măcinat din cutie la schimbarea treptelor înseamnă pinioane uzate. Un ambreiaj care patinează se simte imediat sub sarcină. Un motocultor cu motor bun și cutie obosită nu e o afacere.

Atașamentele: de ce cumperi de fapt motocultor

Dacă știi sigur că vei folosi doar freza, avantajul motocultorului se micșorează mult. Ce îl face să merite e restul:

• Plugul întoarce brazda și îngroapă resturile vegetale și gunoiul de grajd. Arătura de toamnă lăsată în brazdă crudă peste iarnă se mărunțește singură la îngheț, iar primăvara o singură trecere cu freza e suficientă. Pentru plug ai nevoie de roți metalice cu colți. Pe cauciuc, motocultorul patinează.
• Rarițorul face brazde pentru cartofi și mușuroiește. Merge și pe motosapă, dar pe motocultor ține mai drept rândul.
• Cositoarea cu bară e utilă dacă ai și fâneață sau livadă.
• Remorca cară 300–500 kg de gunoi, lemne sau recoltă. Dacă ieși cu ea pe drumul public, întreabă la primărie ce înregistrare se cere, pentru că vehiculele care nu se înmatriculează se țin în evidența primăriei.

Când nu cumperi nimic

Pentru o grădină de 500–1.000 mp lucrată o dată sau de două ori pe an, fă socoteala. Un motocultor se închiriază cu 150–300 lei pe zi, iar un vecin cu tractor îți ară 1.000–2.000 mp cu 100–300 lei, în funcție de zonă și de cât de greu ajunge la tine. Cu prețul unei motosape bune pe benzină plătești arătura pe mulți ani înainte.

Calculul are și o parte care nu se vede în lei. Cu aparatul tău lucrezi exact în ziua în care pământul e bun, nu când are vecinul timp. Pe argilă, diferența dintre ziua potrivită și cea de peste o săptămână înseamnă bulgări cât capul. Dacă lucrezi straturile permanent mulcite sau fără săpat, s-ar putea să nu ai nevoie deloc de freză după primul an.

Greșeli care strică solul sau aparatul

• Frezatul prea des. Cinci treceri transformă stratul de sus în praf, care face crustă după prima ploaie. Dedesubt, la 15–20 cm, se formează un strat tasat prin care apa și rădăcinile trec greu. Două treceri sunt de obicei destule.
• Frezatul pe pământ ud. Strică structura solului pentru tot sezonul.
• Aparat prea mare pentru rânduri înguste. Un motocultor între rânduri de 40 cm calcă exact ce ai plantat.
• Ulei neverificat. Multe motoare se opresc singure când nivelul e mic. Cele fără senzor se gripează.
• Marșarierul cu freza în mișcare. Tras înapoi spre tine, aparatul îți aduce cuțitele la picioare. Așa se produc cele mai multe accidente. Nu lega cu sârmă maneta de oprire ca să nu o mai ții apăsată, pentru că ea oprește frezele când îți scapă coarnele.
• Echipamentul. Lucrează în bocanci, nu în papuci, cu ochelari de protecție și cu copiii și animalele departe. Reglajele și curățatul se fac doar cu motorul oprit.