Calendarul semănatului, lună cu lună: din februarie până în octombrie

Un plic de semințe de ardei costă 4–8 lei și are în el 30–50 de semințe. Ce pierzi când greșești momentul nu e plicul, ci o lună din sezon: un ardei semănat pe 20 martie în loc de 20 februarie dă prima recoltă în septembrie, nu în iulie, iar la noi septembrie e deja o loterie. Calendarul de mai jos e ordonat pe luni, dar se citește cu un ochi pe termometrul înfipt în pământ.

Ce hotărăște data: temperatura solului și ultimul îngheț

Semințele nu se uită în calendar. Ele răspund la temperatura solului la 5–8 cm adâncime, măsurată dimineața, nu la amiază când s-a încălzit stratul de la suprafață. Un termometru de bucătărie cu tijă metalică, de 25–40 de lei, îți spune mai mult despre data semănatului decât orice almanah.

• De la 5 °C pornesc spanacul, ridichea de lună, mazărea, bobul, morcovul, pătrunjelul, ceapa, salata. Încet — mazărea răsare în 10–14 zile, morcovul în 18–25 — dar răsar.
• De la 10–12 °C se seamănă fasolea, porumbul zaharat, sfecla roșie. Sub 10 °C, fasolea stă trei săptămâni în pământ și de obicei putrezește.
• De la 14–16 °C merg castraveții, dovleceii, dovleacul, bamele, busuiocul. Aici graba nu se plătește niciodată.

Cele trei zone, cu date diferite

Toate perioadele din articol sunt calculate pentru câmpie — sudul, Dobrogea, Oltenia, sudul Banatului — unde ultimul îngheț cade de obicei între 1 și 15 aprilie. Pe dealuri, în Transilvania și în Moldova centrală, adaugă 12–18 zile la fiecare dată. În depresiunile intramontane și peste 600 m (Brașov, Harghita, Covasna, Bucovina), adaugă 3–5 săptămâni: acolo se întâmplă să dea brumă și în prima săptămână din iunie, iar fasolea semănată pe 1 mai e fasole aruncată.

Tabel de referință

Februarie: numai la adăpost, și numai cu lumină

În februarie nu se seamănă nimic în pământul din grădină. Se seamănă în casă, în solar sau în răsadniță, și doar culturile care au nevoie de 70–110 zile până la plantare: țelina rădăcinoasă la început de lună, ardeiul gras și iute, vinetele și prazul între 15 februarie și 5 martie, varza și conopida timpurie sub folie în ultima decadă.

Ardeiul are nevoie de 24–25 °C în substrat ca să răsară în 8–12 zile. La 18 °C stă trei săptămâni și răsare neuniform, iar jumătate din semințe nu mai pornesc. Pune tăvița pe un dulap cald sau pe un covoraș de încălzire, nu pe pervazul de la fereastră, unde noaptea sunt 14 °C.

Problema reală a lui februarie e lumina, nu căldura. La mijlocul lunii ai 10 ore de zi și, în majoritatea caselor, o fereastră care dă 2.000–5.000 de lucși în loc de 15.000. Rezultatul e răsadul alungit, cu tulpina subțire ca o scobitoare, care se culcă la primul transplant. Fără o lampă LED ținută 12–14 ore pe zi la 20–25 cm deasupra plantelor, semănatul în februarie face mai mult rău decât dacă ai aștepta două săptămâni.

Martie: prima sămânță în pământ

În sud, prima decadă din martie deschide semănatul direct: mazăre, bob, spanac, ridichi de lună, morcov timpuriu, pătrunjel, păstârnac, ceapă din sămânță, usturoi de primăvară, salată. Toate acestea rezistă, după răsărire, la −3…−5 °C. Dacă pământul se lipește de sapă și lasă urmă de gheată, mai aștepți o săptămână — semănatul în sol îmbibat strică structura pe toată vara.

Mazărea se pune la 4–5 cm adâncime, la 5 cm între boabe pe rând și 40–50 cm între rânduri. Păstârnacul și pătrunjelul de rădăcină germinează în 18–25 de zile, așa că semănate pe 20 aprilie prind uscăciunea din mai și răsar rar; martie e ultima lor lună bună.

Tot în martie, între 10 și 25, se seamănă răsadul de roșii pentru plantare între 5 și 20 mai. Roșia are nevoie de 50–60 de zile de la semănat până la plantare. Dacă o semeni în februarie, ajungi în aprilie cu plante de 40 cm care înfloresc în ghiveci și pe care vecinii le admiră — dar care leagă mai prost decât un răsad scurt și îndesat.

Aprilie: luna cea mai încărcată

Prima jumătate a lunii e pentru semănatul direct al culturilor de bază: morcovul principal, ceapa, sfecla roșie, mărarul, salata eșalonat, pătrunjelul. Cartoful se plantează, nu se seamănă, între 10 și 20 aprilie la câmpie.

După 20 aprilie, dacă termometrul arată 12 °C în pământ trei dimineți la rând, se poate semăna prima serie de fasole pitică și porumb zaharat. Aici se pierde cel mai mult din nerăbdare: un sol de 8 °C pe 15 aprilie înseamnă semințe care stau în pământ până în mai și mucegăiesc, iar tu retii o dată pentru a doua semănătură.

Castraveții, dovleceii și dovlecii se seamănă între 10 și 20 aprilie în ghivece de 8–10 cm sau în pahare, câte două semințe, pentru plantare între 10 și 20 mai. Nu suportă ruperea rădăcinilor, așa că tăvițele cu alveole mici și repicatul sunt greșeală — mergi direct în ghiveci și plantează cu tot cubul de pământ.

Mai: ce nu suportă frigul

Între 1 și 10 mai se seamănă direct, la câmpie și pe dealuri, fasolea pitică și urcătoare, castraveții, dovleceii, dovleacul, porumbul. După 10 mai intră bamele și busuiocul semănat direct, care are nevoie de 18 °C în sol ca să nu stea pe loc.

În zona montană, mai e de fapt aprilie: pe 20–25 mai se seamănă acolo ce s-a semănat la Alexandria pe 15 aprilie. Merită să ții minte regula simplă — dacă în satul tău nucii înfloresc cu două săptămâni mai târziu decât la câmpie, cu atât întârzii și tu semănatul.

Ultima decadă din mai e momentul pentru a doua serie de fasole verde. Trei semănături de fasole la 18–20 de zile distanță îți dau păstăi din iulie până la mijlocul lui septembrie, în loc de un vârf de două săptămâni în care nu mai știi ce să faci cu ea.

Iunie și iulie: a doua rundă, cea pe care o sar cei mai mulți

Grădina nu se golește în iunie. Între 1 și 20 iunie se seamănă morcovul și sfecla pentru păstrare la iarnă — semănate acum, scapă în mare parte de prima generație a muștei morcovului și ajung la recoltă în octombrie, cu rădăcini care se țin bine în siloz. Ridichea neagră de iarnă se seamănă între 20 iunie și 15 iulie; mai devreme, dă în floare.

Castraveții pentru murături se seamănă între 20 iunie și 10 iulie, după mazăre sau după spanac. Fasolea pitică mai are timp până pe 5–10 iulie la câmpie. Varza de toamnă se seamănă ca răsad între 20 mai și 10 iunie și se plantează în iulie, după ce scoți cartoful timpuriu sau ceapa.

Ce nu are rost în iulie: roșii, ardei, vinete, praz, țelină. Nu apucă.

Dificultatea semănatului de vară e apa, nu temperatura. Sămânța are nevoie de sol umed constant 7–10 zile, iar la 33 °C stratul de sus se usucă în câteva ore. Udă rigola înainte de a pune sămânța, acoperă rândul cu un strat subțire de iarbă cosită sau cu o scândură până la răsărire și udă puțin, dar de două ori pe zi.

August și septembrie: semănăturile pentru frig

Prima jumătate a lui august e pentru salata de toamnă, ridichea de lună, rucola, mărarul, pak choi și prima serie de spanac. Toate se seamănă seara, pe sol udat bine în ziua precedentă, pentru că salata nu germinează peste 25 °C în sol.

Între 20 august și 15 septembrie intră spanacul pentru iernat, fetica (valeriana), salatele rezistente la frig și ceapa din sămânță pentru ceapă verde timpurie în aprilie. Spanacul semănat pe 1 septembrie ajunge la 5–6 frunze până la îngheț, iernează așa și pornește în martie cu două săptămâni înaintea oricărei semănături de primăvară.

După 20 septembrie, la câmpie, mai merită semănate doar spanacul și fetica, și de preferat sub folie sau tunel joas. La munte, luna septembrie e deja închisă pentru semănat.

Octombrie: usturoi, arpagic și îngrășământ verde

Usturoiul de toamnă se pune între 1 și 25 octombrie, la câmpie până în primele zile din noiembrie: căței la 5–6 cm adâncime, 10–12 cm pe rând, 25–30 cm între rânduri. Ținta e să facă rădăcini de 5–8 cm până la înghețuri, dar frunze de maximum 3–4 cm. Dacă îl pui pe 10 septembrie și iese cu frunze de 15 cm, iarna îl arde și primăvara pornește din zero.

Arpagicul pentru ceapă verde de aprilie se plantează între 1 și 20 octombrie, mai des decât cel de primăvară, la 4–5 cm între bulbi.

Semănăturile numite „de iarnă” se fac târziu, între 25 octombrie și 15 noiembrie, când solul s-a răcit sub 5 °C și sămânța nu mai germinează până în primăvară: morcov, pătrunjel, spanac, mărar, salată, ridichi. Pune cu 20–25% mai multă sămânță decât normal, la 1 cm mai adânc, și acoperă rândul cu 2–3 cm de compost. Riscul e o perioadă caldă în noiembrie care le face să răsară — atunci le pierzi.

Pentru îngrășământ verde, secara și măzărichea se seamănă până pe 5–10 octombrie și rezistă la iarnă. Facelia și muștarul trebuie semănate până la mijlocul lui septembrie, pentru că îngheață la primele −5 °C — ceea ce poate fi exact ce vrei, dacă îți trebuie mulci care se descompune singur.

Greșeli care mută recolta cu o lună

• strong>Semănatul răsadului prea devreme, fără lampă. Cea mai frecventă. Răsadul alungit din februarie e depășit până în mai de unul semănat pe 20 martie la lumină bună.
• Adâncimea greșită pe sol argilos. Regula de 2–3 ori diametrul seminței e pentru pământ afânat. În argilă compactată, morcovul pus la 3 cm nu iese deloc; mergi la 1 cm și acoperă cu compost cernut.
• Toată salata și toate ridichile într-o singură zi. Semănate eșalonat, la 10–14 zile, 1 metru de rând o dată, îți dau salată două luni. Semănate tot rândul deodată, îți dau salată trecută în floare.
• Semințe vechi, fără test. Ceapa și pătrunjelul își pierd puterea de germinare după 1–2 ani, morcovul după 2–3. Pune 20 de semințe între două șervețele umede într-o cutie, la cald; dacă în 10–14 zile pornesc sub 10, cumpără altele.
• Nu notezi nimic. Data semănatului și soiul, scrise pe o etichetă și într-un carnet. Peste doi ani, singurul lucru care îți spune dacă să semeni pe 5 sau pe 20 aprilie sunt propriile tale note, nu media națională.