Pot ține rațele și gâștele în același adăpost cu găinile?

Pot împărți curtea, dar e mai bine să aibă adăposturi separate. Rațele udă așternutul, iar găinile care dorm deasupra paielor umede fac mai des boli respiratorii. Rațele pot purta și gripa aviară fără să pară bolnave, deci amestecul crește riscul pentru găini.

Pot hrăni rațele doar cu porumb?

Adultele rezistă o vreme, dar slăbesc, iar ouatul scade mult, pentru că porumbul are puțină proteină. Porumbul merge ca jumătate din rație, lângă furaj combinat, grâu și verdețuri. Bobocilor nu le dai porumb ca hrană de bază, pentru că le trebuie furaj de start.

Câte gâște pot ține pe o curte de 1.000 m²?

Pe iarbă bună, cosită și cu trifoi, 3–5 gâște adulte se hrănesc aproape singure din mai până în septembrie. Dacă ții mai multe, iarba se termină în câteva săptămâni și trebuie să completezi cu grăunțe și furaj. Pe o curte bătătorită, fără iarbă, gâștele depind în întregime de hrana cumpărată.

De ce șchiopătează bobocii de rață la două-trei săptămâni?

Cea mai frecventă cauză e lipsa de niacină, când bobocii primesc furaj pentru pui de găină. Adaugă drojdie de bere inactivă în furaj și, de obicei, se îndreaptă în câteva zile dacă problema e prinsă devreme. Dacă nu se îmbunătățesc sau apar și alte semne, du-i la medicul veterinar.

Au nevoie rațele și gâștele de vaccinuri?

Depinde de zonă și de bolile care circulă acolo. De aceea, schema o stabilește medicul veterinar împuternicit din localitate, la care păsările trebuie oricum înregistrate. Nu cumpăra vaccinuri sau antibiotice pe cont propriu ca să le dai preventiv.

Cât trăiesc rațele și gâștele ținute pentru ouă?

Rațele trăiesc 6–10 ani, dar ouă bine doar primii 2–3 ani. Gâștele pot trăi 15–20 de ani, iar o gâscă ouă și clocește bine 4–6 ani. De aceea gâștele de reproducție se păstrează mai mulți ani, în timp ce rațele ouătoare se înlocuiesc mai des.

Rațe și gâște în curte: adăpost, hrană, boboci

Cât spațiu le trebuie, cum crești bobocii fără pierderi, ce mănâncă rațele și gâștele la fiecare vârstă și ce semne te obligă să chemi medicul veterinar.

Rațele și gâștele se țin mai ușor decât găinile în multe privințe. Suportă frigul, se îmbolnăvesc mai rar, iar gâștele își iau singure mare parte din hrană de pe iarbă. Au însă două obiceiuri care prind nepregătit pe oricine vine de la găini: fac mizerie cu apa peste tot și nu pot mânca fără să aibă apă lângă ele. Dacă adăpostul e gândit pentru asta de la început, restul merge fără probleme.

Rață sau gâscă: ce se potrivește curții tale

Înainte să cumperi boboci, uită-te la cât teren ai și la cât de aproape stau vecinii. Gâștele au nevoie de iarbă. Rațele se descurcă și pe o bucată mai mică de curte, dar o transformă repede în noroi.

	Rață comună / Pekin	Rață leșească	Gâscă
Spațiu în adăpost, adult	0,3–0,4 m²	0,3–0,4 m²	0,6–1 m²
Teren afară, pe pasăre	3–5 m²	3–5 m²	200–400 m² de iarbă, dacă vrei să pască
Vârsta de tăiere	7–9 săptămâni (Pekin, 3–3,5 kg)	10 săpt. femelele, 11–12 săpt. masculii	16–20 săptămâni sau toamna, după pășune
Ouă pe an	100–200, după rasă	60–120	15–40, primăvara
Incubație	28 de zile	35 de zile	28–32 de zile
Zgomot	mare, mai ales femelele	aproape tăcută	mare, la orice mișcare

Rața leșească zboară peste gardurile de 1,5 m, așa că i se scurtează penele de zbor de la o aripă. Gâștele nu zboară, dar sunt teritoriale: primăvara, când au boboci, un gâscan poate ataca un copil. Ia asta în calcul dacă ai copii mici în curte.

Pentru reproducție, ține un rățoi la 5–8 rațe și un gâscan la 3–5 gâște. Dacă ai mai mulți masculi decât atât, femelele ajung rănite pe spate și la gât.

Adăpostul și spațiul

Nu e nevoie de o construcție încălzită. Trebuie să fie uscată, fără curent la nivelul pământului și închisă bine noaptea. Rațele și gâștele nu urcă pe stinghii ca găinile, dorm pe jos. Așa că pardoseala și așternutul contează mai mult decât înălțimea.

Înălțimea poate fi 1,2–1,5 m pentru rațe. La gâște, mergi pe cel puțin 1,5 m.
Pune aerisirea sus, sub acoperiș, nu la nivelul păsărilor. Amoniacul din așternutul ud e mai periculos decât frigul.
Ușa de intrare trebuie să aibă 40–50 cm lățime pentru gâște, pentru că intră mai multe odată și se împing.
Pentru rațele ouătoare, pune cuiburi pe jos, 40 × 40 cm, câte unul la 3–4 rațe, în colțul cel mai întunecat. Altfel ouăle apar oriunde prin paie sau prin curte.

Așternutul

Folosește paie de grâu sau talaș neimpregnat, într-un strat de 10–15 cm. Nu scoate tot așternutul la fiecare curățenie. Pune paie noi peste zonele ude o dată pe săptămână, iar primăvara și toamna scoate tot și dezinfectează cu var. Paiele sau fânul cu miros de stătut ori cu pete albe-verzui nu intră în adăpost. Mucegaiul din ele provoacă aspergiloză, iar bobocii mor din cauza ei în câteva zile.

Apa de băut și apa de bălăceală

O rață sau o gâscă își bagă ciocul și toată fața în apă ca să-și curețe nările și ochii. Dacă adăpătoarea e prea îngustă, vei vedea în câteva săptămâni ochi lipiți și cruste la nări. Adăpătoarea trebuie să fie destul de adâncă cât să-și poată afunda capul, adică 10–15 cm la adulte.

Balta nu e obligatorie. Rațele cresc bine și fără ea, iar un lighean de 20–30 cm adâncime, schimbat des, e suficient pentru bălăceală. La gâște, împerecherea reușește mai bine pe apă, deci dacă vrei ouă fecundate, un bazin mic ajută. Apa stătută vara e un risc real, vezi mai jos la botulism.

Nu pune apa în adăpost, pe paie. Pune adăpătorile afară sau pe un grătar de lemn peste un strat de pietriș, ca apa vărsată să se scurgă. Mută-le la câteva zile, altfel se face o baltă de noroi fix unde beau.

Consumul de apă e cam 0,5–1 l pe zi pentru o rață și 1–2 l pentru o gâscă. Vara, la peste 30°C, se poate dubla.

Bobocii în primele patru săptămâni

Aici se pierd cele mai multe păsări, aproape întotdeauna din trei cauze: frig, apă în care se udă și furaj nepotrivit.

Căldura

Bobocii crescuți fără mamă stau sub un bec de încălzire sau sub o placă radiantă. Ține-te de temperaturile de mai jos, măsurate la nivelul lor, nu la înălțimea ta:

Săptămâna 1: 30–32°C la rațe, 28–30°C la gâște.
Scazi apoi cu 3°C pe săptămână, până la 20°C.
După 3–4 săptămâni, pe vreme caldă, nu mai au nevoie de sursă de căldură.

Termometrul nu spune tot, așa că uită-te la cum stau bobocii. Dacă stau înghesuiți unul peste altul sub bec, le e frig. Dacă stau lipiți de pereți, departe de bec, le e prea cald. Dacă se împrăștie peste tot și ciripesc liniștit, temperatura e bună.

Apa la boboci

Un boboc de câteva zile care cade într-un vas cu apă și se udă până la piele poate muri de frig, chiar dacă nu se îneacă. Umple jumătate din adăpătoare cu pietricele sau marmură, ca bobocii să poată bea fără să intre cu totul. Fără mamă, nu-i lăsa la bălăceală până la 3–4 săptămâni, când le apar primele pene. Cu rață sau gâscă mamă se pot băga și mai devreme, pentru că ea îi unge și îi încălzește.

Prima hrană

Pune furaj combinat de start, cu 20–22% proteină, la discreție și cu apă alături din prima zi. Bobocii de gâscă se scot la iarbă fragedă, 1–2 ore pe vreme caldă, din ziua 5–7. Înainte de asta, poți să le dai urzică tânără tocată mărunt, opărită și răcită.

O capcană frecventă e furajul pentru pui de găină. Rațele au nevoie de mai multă niacină (vitamina B3). Fără ea, pe la 2–3 săptămâni bobocii încep să șchiopăteze și picioarele li se strâmbă. Dacă nu găsești furaj pentru palmipede, adaugă 1–2 linguri de drojdie de bere inactivă la 1 kg de furaj pentru pui. Furajul medicamentat pentru pui de găină conține coccidiostatice. Citește eticheta: unele nu sunt date pentru palmipede, iar bobocii de rață mănâncă mult și iau o doză mai mare.

Ce mănâncă rațele și gâștele, pe vârste

Vârsta	Rațe	Gâște
0–3 săptămâni	Furaj de start 20–22% proteină, la discreție	Furaj de start + iarbă fragedă tocată din ziua 5–7
3–8 săptămâni	Furaj de creștere 16–18% proteină, verdețuri	Pășune ziua, 80–150 g furaj de creștere seara
Adulte, sezon verde	120–170 g concentrat/zi + ce găsesc prin curte	1–2 kg iarbă/zi, 100–150 g grăunțe seara
Adulte, iarna	150–200 g/zi, jumătate porumb și grâu, jumătate furaj	200–300 g grăunțe + fân de lucernă, sfeclă, dovleac, varză
Ouătoare	Furaj pentru ouătoare 16–17% proteină + scoică	Din februarie, adaugă furaj pentru ouătoare la grăunțe

Toate au nevoie de pietriș mărunt, de 2–4 mm, într-un vas separat. Pasărea îl înghite și îl folosește în pipotă ca să macine hrana. Femelele care ouă mai au nevoie și de scoică măcinată sau de calcar furajer la discreție. Fără ele, ouăle ies cu coaja moale.

Pășunea la gâște

O gâscă nu rupe iarba înaltă și tare, ea caută frunza tânără. O pajiște cosită la 10–15 cm, cu trifoi și păpădie, o hrănește aproape complet din mai până în septembrie. Pe o iarbă de un metru, uscată, slăbește chiar dacă pare că are tot ce-i trebuie. Împarte terenul în două-trei bucăți și mută gâștele de pe una pe alta la 2–3 săptămâni, ca iarba să crească la loc.

Pentru îngrășarea de toamnă, ultimele 3–4 săptămâni trece-le pe porumb boabe înmuiat sau fiert, cu apă din belșug alături. Dacă le dai porumb uscat fără apă suficientă, se pot îneca.

Ce nu le dai

Pâine multă. Sătură fără să hrănească. La boboci, un regim prea bogat în carbohidrați sau în proteină, cu creștere forțată, dă „aripa de înger”: penele de la vârful aripii cresc răsucite în afară și nu se mai îndreaptă.
Orice lucru mucegăit: pâine, porumb încins, fân stricat.
Cartofi cruzi înverziți, cojile verzi de cartof, frunze de roșii și de cartof.
Resturi sărate de la masă, murături, mâncare gătită cu condimente.
Iarbă tratată recent cu erbicide sau iarbă de pe marginea drumului.

Iarna

Rațele și gâștele adulte nu au nevoie de încălzire nici la -15°C, cu condiția să aibă puful uscat. Penajul ud pierde căldura. De aceea, iarna, adăpostul fără umezeală contează mai mult decât izolația.

Pune un strat mai gros de paie, 20 cm. Fermentația de dedesubt încălzește puțin.
Schimbă apa de două ori pe zi și dă-o călduță dimineața. Zăpada nu înlocuiește apa: pasărea consumă energie ca s-o topească și tot nu bea destul.
Scoate ligheanul de bălăceală când temperatura scade sub 0°C. O rață care iese din apă la -10°C și se culcă udă pe gheață își poate îngheța picioarele.
Lasă-le să iasă afară în zilele senine. Închise luni la rând, încep să se ciupească între ele.

Ouatul și clocitul

Rațele încep să ouă la 5–7 luni, de obicei dimineața devreme, înainte să le scoți afară. Ține-le închise până pe la ora 9 și aduni ouăle din cuiburi, nu de prin iarbă. Gâștele ouă la sfârșitul iernii și primăvara, din februarie până în mai, în funcție de zonă. La munte, începutul vine cu 2–3 săptămâni mai târziu.

Gâștele clocesc bine. Multe rase de rață nu mai clocesc, pentru că le-a fost scos acest instinct prin selecție. Rața leșească, în schimb, e una dintre cele mai bune cloști. Ouăle de rață se pot pune și sub găină, 6–8 ouă după mărimea ei. Stropește-le cu apă călduță o dată pe zi în ultima săptămână, pentru că au nevoie de mai multă umiditate decât ouăle de găină. În incubator, umiditatea se ține la 55–60% și se crește la 75–80% în ultimele 3 zile.

Boli și semne de alarmă

Palmipedele se îmbolnăvesc mai rar decât găinile, dar când se îmbolnăvesc, pierzi de obicei mai multe păsări deodată.

Botulismul apare vara, la apă stătută și caldă sau lângă cadavre de animale. Pasărea nu-și mai ține gâtul drept, iar capul îi cade pe pământ. Mută imediat păsările de la baltă și cheamă medicul veterinar.
Aspergiloza vine din așternutul mucegăit. Bobocii respiră cu ciocul deschis și stau zbârliți.
Pasteureloza (holera aviară) se vede prin morți bruște, uneori fără niciun semn în ziua dinainte.
Gripa aviară e o boală cu declarare obligatorie. Rațele o pot purta fără să pară bolnave și o transmit găinilor. Dacă mor mai multe păsări în câteva zile sau apar semne nervoase, cum ar fi mersul în cerc sau capul răsucit, anunți medicul veterinar din comună și nu tratezi singur.
Probleme de picioare, cum ar fi umflături și răni sub talpă, apar din pământ bătătorit cu pietre ascuțite sau din noroi permanent.

Păsările din gospodărie se înregistrează la medicul veterinar de liberă practică împuternicit din localitate. Tot el îți spune ce vaccinări se fac în zona ta și când e nevoie de deparazitare. Când autoritățile anunță focare de gripă aviară în zonă, păsările trebuie ținute închise și nu mai au voie la bălțile sau râurile unde vin păsări sălbatice.

Prădători și vecini

Vulpea, dihorul și câinii scăpați iau rațe adulte. Gâștele adulte se apără mai bine, dar bobocii lor nu. Șobolanii omoară boboci de câteva zile chiar în adăpost. Închide păsările în fiecare seară, fără excepție. Plasa de la ferestre trebuie să aibă ochiuri de cel mult 2 cm, iar gardul țarcului să fie îngropat 20–30 cm în pământ, pentru că vulpea sapă pe sub el.

Rațele sunt de folos în grădină pentru că mănâncă melcii fără cochilie. Lasă-le printre straturi doar după ce plantele s-au întărit, pentru că răsadurile abia puse le calcă și le smulg. Gâștele nu au ce căuta în grădina de legume: rup salata, varza și ceapa verde până la pământ.