Câți viermi de făină pot da unei găini pe zi?

Pentru o găină ouătoare, 10–15 g de larve vii pe zi, adică 70–100 de bucăți mari, sau 3–5 g de larve uscate. În perioada de năpârlire poți urca la 20–25 g pentru 3–4 săptămâni. Dă-le după-amiaza, după ce găinile au mâncat furaj.

Pot înlocui furajul găinilor cu larve?

Nu. Viermii de făină au mult fosfor și puțin calciu, iar găinile hrănite mult cu ei fac ouă cu coajă subțire. Au și multă grăsime, care, în exces, scade ouatul. Furajul complet rămâne baza rației, iar larvele sunt un supliment.

Larvele uscate sunt la fel de bune ca cele vii?

Ca proteină și grăsime, da: prin uscare pleacă doar apa, așa că 3–5 g uscate țin locul a 10–15 g vii. Larvele vii sunt însă mai atractive pentru păsări și le țin ocupate. Cele uscate se păstrează mai ușor, dar râncezesc dacă stau la cald.

Miroase o crescătorie de viermi de făină în casă?

Una bine ținută miroase ușor a cereale. Mirosul de amoniac apare când substratul s-a transformat în mare parte în excremente sau când cutia e prea aglomerată. Cernutul și tărâțele proaspete rezolvă problema în aceeași zi.

De la ce vârstă pot da larve puilor?

După primele două săptămâni, câte 1–3 g de larve mici pe zi pentru fiecare pui, sau larve uscate sfărâmate. Furajul starter rămâne baza hranei. Pune la dispoziție și pietriș mărunt când dai altceva decât furaj.

Pot strânge larve de muscă din gunoiul de grajd pentru găini?

Nu e o idee bună. Larvele din gunoi pot aduce salmonella și paraziți, iar cele de pe animale moarte pot purta toxina botulinică. Crește larvele pe tărâțe sau pe resturi vegetale curate. Dacă păsările au gâtul moale sau par paralizate, cheamă medicul veterinar.

Viermi de făină și larve BSF pentru găini: ghid

Cum crești acasă viermi de făină tot anul și larve de muscă soldat vara, cât le dai păsărilor și de ce nu pot înlocui furajul.

O găină care vede un vierme de făină lasă orice altceva din cioc. Larvele de insecte sunt una dintre cele mai bogate surse de proteină pe care le poți produce în casă, dintr-o cutie de plastic și câteva kilograme de tărâțe. Au însă două limite: nu țin loc de furaj, iar o crescătorie lăsată în voia ei face acarieni și mucegai în două-trei săptămâni. Mai jos găsești cum ții viermi de făină (Tenebrio molitor) pe tot parcursul anului, cum folosești vara larvele de muscă soldat (Hermetia illucens) și cât le dai păsărilor fără să strici ouatul.

Ce aduc larvele în hrana păsărilor și ce le lipsește

Un vierme de făină viu are cam 60% apă. Uscat, ajunge la 45–55% proteină și 25–35% grăsime, în funcție de ce a mâncat. Pentru comparație, un furaj pentru găini ouătoare are 16–17% proteină. De aici vine efectul vizibil: penaj refăcut mai repede la năpârlire, pui care cresc bine, găini care intră seara în coteț după zgomotul cutiei.

Problema e calciul. Viermii de făină au de câteva ori mai mult fosfor decât calciu. O găină ouătoare are nevoie de calciu mult pentru coajă, așa că, dacă larvele ajung să înlocuiască o parte mare din furaj, primele semne sunt ouăle cu coajă subțire sau fără coajă. Larvele de muscă soldat stau mai bine la acest capitol, pentru că își depun calciu în pielea exterioară.

Grăsimea e a doua capcană. Dată zilnic, în porții mari, duce la găini grase, care ouă mai rar. Larvele sunt un supliment, nu baza rației.

Unde merită cu adevărat:

la năpârlirea de toamnă, când găinile își refac penele și au nevoie de proteină în plus;
iarna, când în curte nu mai găsesc insecte;
la puii în creștere, după primele două săptămâni;
ca momeală, ca să aduni păsările în coteț sau să le obișnuiești cu tine.

Cât le dai pe zi, pe specii

Dă larvele după-amiaza, după ce păsările au mâncat furaj. Dacă le dai dimineața, se umplu cu larve și ocolesc hrănitoarea. Când dai orice în afară de furajul complet, pune la dispoziție și pietriș mărunt pentru pipotă.

Pasăre	Larve vii pe zi	Larve uscate pe zi	Observații
Găină ouătoare	10–15 g	3–5 g	la năpârlire, 20–25 g timp de 3–4 săptămâni
Pui, 2–6 săptămâni	1–3 g	0,5–1 g, sfărâmate	larve mici; furajul starter rămâne baza
Prepeliță	1–2 g	0,5 g	doar larve de mărime mică sau medie
Rață	15–20 g	5 g	le poți arunca în vasul cu apă
Curcan adult	20–30 g	7–10 g	mai mult nu aduce nimic în plus

Ca să ai o idee despre cantitate: 10 g de viermi de făină mari înseamnă 70–100 de bucăți. Pentru zece găini, la 12 g pe zi, ai nevoie de peste 3,5 kg de larve vii pe lună. O cutie bine întreținută nu dă atât. De aceea, cei mai mulți dau larve de trei-patru ori pe săptămână și păstrează porțiile mari pentru năpârlire.

Cum pornești o crescătorie de viermi de făină

Cutiile și locul

Folosește cutii de plastic cu pereți netezi, de aproximativ 60×40 cm și 15–20 cm înălțime. Larvele și gândacii nu urcă pe plasticul neted. Taie o fereastră mare în capac și lipește peste ea plasă de sârmă fină sau plasă de țânțari: aerul trebuie să circule, iar muștele, moliile și șoarecii trebuie să rămână afară. Cutiile se pot stivui pe un raft, cu 3–5 cm liber între ele.

Locul bun e o cămară, o debara sau un beci uscat. Nu în bucătărie, unde aburul crește umiditatea, și nu în bătaia soarelui. Lumina nu le trebuie, preferă întunericul.

Pentru pornire ajung 200–300 g de larve vii (cam 1.500–2.500 de bucăți) sau 100–200 de gândaci. La magazinele de animale, 200 g de larve vii costă de obicei 20–40 de lei. O cutie de plastic de mărimea asta costă 30–60 de lei.

Substratul și hrana

Baza e tărâța de grâu, întinsă în strat de 3–5 cm. Mai gros nu ajută: în stratul adânc se adună căldură și umezeală. Tărâțele costă în jur de 1,5–3 lei/kg, în funcție de zonă și de cât cumperi deodată. Ține-le 48 de ore în congelator înainte să le folosești, ca să omori ouăle de molii și acarienii aduși din depozit.

Peste tărâțe poți amesteca fulgi de ovăz sau până la o zecime furaj de pui, care ridică puțin proteina. Făina albă nu e bună: se tasează și se încinge.

Apă nu le dai niciodată în vas, se îneacă. Umezeala vine din legume puse deasupra substratului de două-trei ori pe săptămână: morcov, cartof crud, coajă de dovleac, felii de măr. Taie bucăți pe care larvele le termină în 24–48 de ore. Ce rămâne după două zile scoți, altfel apare mucegaiul. Salata și castraveții dau prea multă apă dintr-odată, iar citricele nu le mănâncă.

Temperatura, pe anotimpuri, în România

Viermii de făină cresc cel mai repede la 25–28 °C și 60–70% umiditate. La 20–22 °C, cât e de obicei într-un apartament, merg, dar mai încet: un ciclu complet se lungește cu câteva săptămâni bune. Sub 15 °C aproape se opresc. Câteva săptămâni sub 5 °C omoară mai ales ouăle și pupele, deci o magazie neîncălzită iarna nu e o variantă.

Vara, pericolul e invers. Peste 32 °C larvele suferă, iar într-o mansardă sau un pod din câmpie se ajunge ușor la 35–40 °C în iulie. Mută atunci cutiile în beci sau în camera cea mai răcoroasă.

Iarna, dacă nu ai o cameră de 22 °C, folosește un covoraș încălzitor pentru terarii, de 15–25 W, cu termostat. Pune-l doar sub o treime din cutie, ca larvele să se poată muta unde le e bine. Nu improviza cu becuri, aeroterme sau calorifere electrice lângă plastic și tărâțe: e risc de incendiu. Folosește o priză în stare bună, fără prelungitoare înșirate.

Ciclul de viață și sistemul cu trei cutii

La 25 °C, ciclul arată cam așa:

ou: 1–2 săptămâni, abia se vede;
larvă: 8–12 săptămâni, până la 2,5–3 cm;
pupă: 1–3 săptămâni, albă, nemișcată, nu mănâncă;
gândac: trăiește 2–3 luni și începe să depună ouă după 1–2 săptămâni; o femelă depune câteva sute.

Dacă ții totul într-o singură cutie, merge o vreme, apoi se strică. Larvele și gândacii mănâncă pupele, iar generațiile amestecate nu se mai pot recolta curat. Soluția sunt trei cutii.

Cutia gândacilor. Gândacii stau pe o sită cu ochiuri de 2–3 mm, așezată peste un strat de tărâțe. Ouăle cad prin sită. La două săptămâni, muți sita cu gândaci peste o cutie nouă. Așa, fiecare cutie are larve de aceeași vârstă.
Cutiile de creștere. Aici stau larvele până le recoltezi. Notează pe fiecare data mutării sitei.
Cutia pupelor. Strânge pupele o dată pe zi sau la două zile și pune-le pe un strat subțire de tărâțe sau pe un prosop de hârtie. Nu le trebuie hrană. Gândacii proaspăt ieșiți sunt deschiși la culoare și se închid în câteva zile; atunci îi muți pe sită.

Din fiecare generație lasă 10–20% din cele mai mari larve să se transforme. Dacă recoltezi tot, colonia se termină în câteva luni.

Ce se strică des și cum repari

Acarienii arată ca un praf care se mișcă, mai ales pe bucățile de legume și pe pereți. Apar aproape mereu din umezeală. Mută larvele pe substrat nou și uscat, aruncă tărâțele vechi sau bagă-le la congelator, și pune mai puține legume, mai des.

Mucegaiul pornește de la legumele uitate. Dacă a prins un colț de substrat, scoate-l cu tot cu un strat de tărâțe în jur.

Mirosul de amoniac înseamnă că substratul s-a transformat în mare parte în excremente, o pulbere fină ca nisipul. Cerne și pune tărâțe proaspete. O crescătorie bine ținută miroase a cereale, nu a grajd.

Larvele negre, moarte se scot. Câteva pe săptămână sunt normale. Zeci deodată înseamnă supraîncălzire, aglomerare sau o boală. Dacă substratul miroase a putred, golește cutia, spal-o cu apă fierbinte, usuc-o bine și pornește din nou cu larvele sănătoase.

Moliile vin cu tărâțele. Congelarea sacului înainte de folosire rezolvă aproape tot.

Gândacii scăpați din cutie nu supraviețuiesc mult în casă, dar pot ajunge în făina din cămară. Ține capacele puse.

Nu confunda viermele de făină cu gândacul mic și negru care trăiește în așternutul din halele de păsări (Alphitobius diaperinus). Acela e altă specie, un dăunător care poate purta microbi de la o hală la alta. Nu aduce larve din adăposturile altor crescători.

Recoltare, uscare și păstrare

Recoltezi cu o sită cu ochiuri de 2 mm. Excrementele trec prin ea, larvele rămân. Pulberea strânsă se folosește ca îngrășământ: amestec-o în compost sau în pământ, nu o pune curată lângă rădăcina răsadurilor. Poartă mască atunci când cerni. Praful de tărâțe și excremente poate da, în timp, alergii și iritații ale căilor respiratorii.

Larvele vii se păstrează 2–3 săptămâni la frigider, la 6–10 °C, într-o cutie cu puține tărâțe și găuri în capac. La rece intră în amorțire și nu mai cresc.

Pentru uscare:

Ține larvele 24 de ore fără hrană, ca să-și golească intestinul.
Pune-le 24–48 de ore la congelator.
Opărește-le 1–2 minute în apă clocotită, dacă vrei să scazi încărcătura de microbi; nu e obligatoriu.
Întinde-le într-un singur strat și usucă-le la 60–70 °C, în cuptor cu ușa întredeschisă sau în deshidrator, 8–12 ore, până se rup cu un pocnet.

Din 1 kg de larve vii rămân 350–400 g uscate. Păstrează-le în borcane închise, la loc uscat și întunecat, 3–6 luni. Grăsimea lor râncezește la cald. Dacă miros a ulei vechi, aruncă-le.

Pentru comparație, larvele uscate cumpărate costă de obicei 50–100 de lei/kg, în funcție de cantitate și de proveniență.

Larvele de muscă soldat, varianta de vară

Musca soldat neagră arată ca o viespe subțire și închisă la culoare. Nu înțeapă, nu mușcă și ca adult nu mănâncă nimic, deci nu vine pe mâncare ca musca de casă. Larvele ei ajung la 2 cm și transformă repede resturile vegetale.

Au nevoie de căldură: larvele cresc bine la 27–32 °C, iar adulții se împerechează doar la soare și la căldură. În câmpia din sud și din vest, afară, sezonul realist e iunie–septembrie. La deal e mai scurt, iar la munte, fără seră, merge greu. Iernatul coloniei e dificil, așa că cei mai mulți pornesc din nou în fiecare an, din ouă sau larve cumpărate.

Recipientul se face dintr-o ladă sau un butoi tăiat, cu găuri de scurgere în fund și o rampă înclinată la 35–40° care duce spre o găleată. Când larvele ajung în stadiul de prepupă, se închid la culoare și urcă singure pe rampă, ca să caute un loc uscat. Cad în găleată și le iei de acolo, fără să cerni nimic.

Ce le dai:

resturi de legume și fructe, coji, fructe căzute;
borhot de la bere, zaț de cafea;
tărâțe umezite, când nu ai resturi.

Amestecul trebuie să fie umed, dar fără apă stătută. Dacă apare băltire și miros acru, s-a închis aerul: adaugă tărâțe uscate sau carton mărunțit și deschide găurile de scurgere. La 28–30 °C, de la ou la larva bună de dat păsărilor trec 2–3 săptămâni.

Viermi de făină sau muscă soldat: ce alegi

	Viermi de făină	Larve de muscă soldat
Temperatură bună	25–28 °C	27–32 °C
Unde se ține	în casă, tot anul	afară, vara
De la ou la larvă recoltabilă	10–14 săptămâni	2–3 săptămâni
Hrană	tărâțe și legume	resturi vegetale umede
Calciu față de fosfor	puțin calciu	calciu mult
Recoltare	cernut cu sita	larvele ies singure pe rampă
Ce merge prost des	acarieni, mucegai, aglomerare	miros, băltire, iernat

Dacă vrei larve și în ianuarie, singura variantă practică sunt viermii de făină. Dacă ai multe resturi vegetale vara și vrei să scapi de ele, musca soldat face mai multă treabă cu mai puțină muncă. Mulți le țin pe amândouă.

Ce nu dai păsărilor și ce reguli se aplică

Nu strânge viermi de pe animale moarte și nu le da păsărilor larve crescute pe carne stricată. Larvele de pe cadavre pot purta toxina botulinică, iar găinile intoxicate își pierd controlul gâtului, care atârnă moale. Larvele luate din gunoiul de grajd pot aduce salmonella și paraziți. Dacă vezi păsări cu gâtul moale, paralizate, cu diaree abundentă sau care nu se mai ridică, cheamă medicul veterinar, nu aștepta să treacă.

Nu da larve mucegăite sau uscate și râncede. Nu hrăni larvele cu resturi de carne, pește sau lactate în sistemul de acasă: atrag muște și microbi.

În Uniunea Europeană, insectele crescute pentru hrana animalelor sunt considerate animale de fermă. Nu au voie să fie hrănite cu gunoi de grajd sau cu resturi de la restaurante și cantine. Dacă vrei să vinzi larve sau furaj din larve, întreabă înainte la direcția sanitar-veterinară din județ ce înregistrare îți trebuie. Pentru păsările tale, aceleași reguli de hrănire a larvelor sunt o măsură de bun-simț.