Iarna la găini: lumină, apă care nu îngheață și hrană

O găină sănătoasă, cu penaj complet, trece fără probleme prin nopți de -15°C. Iarna o pun la pământ alte lucruri: așternutul ud, curentul de aer la nivelul stinghiei, apa înghețată de la opt dimineața și o rație gândită pentru vară. Iar ouăle se opresc în noiembrie nu din cauza frigului. Se opresc pentru că ziua scade sub 12 ore.

Frigul e rareori problema

Penele țin cald cât timp sunt uscate și aerul nu circulă printre ele. Pe ger, găina își umflă penajul, trage un picior sub ea și se lipește de vecinele de pe stinghie. Atât îi trebuie.

Ce îi face rău:

• Umezeala. Zece găini scot peste noapte, prin respirație și găinaț, destulă apă cât să vezi condens pe tavan dacă nu ai aerisire. Penele umede nu mai izolează.
• Curentul la nivelul stinghiilor. O crăpătură în perete exact unde dorm le răcește mai tare decât o noapte cu -20°C într-un coteț etanș jos și aerisit sus.
• Apa înghețată. O zi fără apă înseamnă ouat oprit pentru o săptămână sau mai mult.

De aceea nu încălzi coteţul. O lampă cu infraroșu de 150–250 W atârnată deasupra paielor e una dintre cauzele obișnuite de incendii în anexele gospodărești. Mai e o problemă: găinile obișnuite cu 15°C în coteț suferă mult mai tare dacă se ia curentul într-o noapte de ger decât cele care n-au avut niciodată căldură. Excepțiile sunt puii fără penaj complet (sub 6–8 săptămâni) și păsările bolnave, ținute separat.

Lumina suplimentară: cât, când, cum

Ouatul e pornit de lungimea zilei. Sub 12 ore de lumină, majoritatea găinilor încetinesc. La 14 ore ouă constant. Peste 16 ore nu mai câștigi nimic.

În nordul Moldovei și în Maramureș, ziua de decembrie e cu încă 20–25 de minute mai scurtă. Lumina suplimentară o ții până când ziua naturală ajunge singură la 14 ore, adică spre sfârșitul lui aprilie.

La ce oră aprinzi

Dimineața, nu seara. Timerul aprinde la 4:00–5:00 și stinge după ce s-a luminat bine afară. Seara găinile trebuie să prindă amurgul natural, pentru că urcă singure pe stinghie când scade lumina treptat. Dacă becul se stinge brusc la 20:00, rămân pe jos, pe întuneric, nu-și mai găsesc locul, iar unele dorm în cuibar și îl murdăresc.

Nu sări direct la 14 ore. Crește cu 15–30 de minute pe săptămână. Și verifică timerul după trecerea la ora de iarnă, la sfârșitul lui octombrie: dacă rămâne pe ora veche, programul se decalează cu o oră.

Ce bec și unde îl pui

Un LED de 5–9 W, alb cald (2700–3000 K), ajunge pentru un coteț de 6–10 m². Lumina e suficientă dacă poți citi un ziar la nivelul stinghiei. Pune-l la 1,8–2 m, într-un corp etanș (IP65), nu într-o dulie goală: în coteț e praf fin de pene și furaj, e umezeală, iar găinile ciugulesc orice atârnă.

Cablul se prinde pe perete, nu trece prin așternut, iar circuitul trebuie să fie protejat de un diferențial de 30 mA. Dacă trebuie tras cablu din casă până la coteț, pe sub pământ sau aerian, chemi un electrician autorizat. Prelungitorul de interior lăsat afară toată iarna nu e o soluție.

Timerul mecanic de priză merge, dar pe frig unele modele rămân în urmă. Cel digital ține ora mai bine.

Când nu pui lumină

• În timpul năpârlirii, de obicei între septembrie și noiembrie. Găina își pune toată energia în pene noi. Lumina o împinge să ouă înainte să termine și iese din iarnă cu penaj rar. Aștepți să crească penele noi, apoi pornești becul.
• La puicuțe sub 18–20 de săptămâni. Le aduci prea devreme la ouat, cu ouă mici și risc de prolaps.
• Dacă nu poți ține programul. Lumina pornită o săptămână, oprită două, apoi iar pornită face mai mult rău decât lipsa ei. O scurtare bruscă a zilei poate declanșa năpârlirea în plin ger.

Dacă merită, aici părerile diferă. Argumentul că lumina îi „consumă” ouăle mai repede nu stă în picioare, pentru că găina are în ovar mult mai multe ovule decât va oua vreodată. E adevărat însă că o găină care ouă toată iarna obosește, iar după 3–4 ani producția scade oricum. La găinile de 1–2 ani, lumina se plătește din ouă. La cele bătrâne sau la rasele de curte ținute de plăcere, pauza de iarnă e o alegere la fel de bună.

Apa care nu îngheață

O găină care ouă bea iarna în jur de 250 ml pe zi, ceva mai mult dacă primește doar hrană uscată. Zece găini, 2,5–3 litri. Zăpada nu înlocuiește apa: nu ciugulesc destulă și consumă energie ca s-o topească.

Fără curent

• Două adăpători pe schimb. Una stă în coteț, cealaltă în casă, la dezghețat. Le schimbi dimineața și după-amiaza și le umpli cu apă călduță, de 25–30°C, nu fierbinte. La -5°C, un vas de 5 litri rezistă câteva ore. La -15°C și vânt, abia o oră-două.
• Vase late din cauciuc negru. Gheața iese dintr-o lovitură: întorci vasul, bați fundul și îl umpli din nou. Puse în soare, se dezgheață singure la prânz când afară sunt câteva grade sub zero.
• Un vas mare în loc de două mici. Zece litri într-un singur vas îngheață mai greu decât aceeași apă împărțită.
• Adăpătoarea în coteț, nu în curte. Înăuntru sunt câteva grade în plus și nu bate vântul.

Sticla cu apă sărată pusă să plutească în vas întârzie înghețul în zilele cu -1 până la -3°C. Atât. În ianuarie nu te baza pe ea.

Cu curent

Baza încălzită cu termostat e varianta sigură când ai mai multe găini și nu ești acasă ziua. Are 25–100 W, pornește singură când temperatura scade la 2–4°C și se pune sub o adăpătoare de tablă zincată. Adăpătorile de plastic se deformează pe placa caldă, cu excepția celor despre care producătorul spune clar că merg împreună.

Adăpătorile cu nipluri îngheață primele, chiar la vârful niplului. Pe ger le înlocuiești cu un vas deschis sau folosești modele cu încălzire.

Becul cu incandescență pus într-o cutie sub adăpătoare se vede prin multe gospodării. Este însă o sursă de căldură lângă paie și talaș. Dacă tot îl folosești, cutia trebuie să fie din tablă sau zidită, becul nu trebuie să atingă nimic și nimic inflamabil nu trebuie să stea la mai puțin de jumătate de metru.

Ce nu pui în apă

Sare, zahăr, alcool, glicerină, antigel. Sarea, în cantitatea care ar opri înghețul, e toxică pentru păsări. Antigelul auto are gust dulce și omoară în doze mici, așa că bidoanele de felul ăsta nu au ce căuta în curte. Oțetul de mere nu are niciun efect asupra înghețului.

Hrana pe iarnă

Cât mănâncă

Vara, o găină ouătoare mănâncă 100–120 g de nutreț pe zi. Iarna, 120–130 g, iar în gerurile de sub -10°C poate trece de 140 g, pentru că arde mai mult ca să țină de cald. Lași hrana la discreție ziua sau dai două tainuri mari, dimineața și seara. Dacă hrănitorul e gol de la prânz, e prea puțin.

Baza rămâne nutrețul combinat pentru ouătoare, cu 16–17% proteină și 3,5–4% calciu. Grăunțele singure (porumb, grâu) au 9–12% proteină. Cu ele găina se hrănește, dar nu face ouă.

Porumbul de seară

Porumbul boabe dat cu o oră înainte de culcare e un obicei vechi și bun: se digeră încet, peste noapte, și dă energie când e cel mai frig. Dar e energie, nu proteină. Ține-l la cel mult o treime din rație, adică 30–40 g pe găină pe zi. Găinile ținute iarna mai mult pe porumb se îngrașă, grăsimea se strânge în jurul oviductului și ouăle se răresc. Exact invers decât voiai.

Verdețuri când nu mai e iarbă

• Varză, frunze de sfeclă, morcovi, dovleac. O căpățână de varză agățată de o sfoară, la înălțimea capului, le ține ocupate și o ciugulesc până la cotor.
• Grâu sau orz încolțit. Înmoi boabele 12 ore, le întinzi într-un strat de 1–2 cm într-o tavă și le clătești de două ori pe zi. La 18–22°C, în 3–5 zile au colți de 2–3 cm. Le dai cu tot cu rădăcini. Dacă miros a mucegai, le arunci.
• Fân de lucernă sau urzici uscate din vară, puse într-un coș sau într-un sac de plasă. Ciugulesc frunzele și lasă tulpinile.

Nu le dai coji de cartofi cruzi înverzite, mâncare sărată sau condimentată, pâine mucegăită, avocado. Resturile de la masă sunt un supliment, nu o rație, și nu trec de o zecime din ce mănâncă.

Terciul cald de dimineață, adică tărâțe sau cartofi fierți zdrobiți amestecați cu nutreț și apă caldă, îl mănâncă cu poftă și le dă și apă. Pregătește doar cât termină în 20–30 de minute. Pe ger, restul îngheață în hrănitor.

Calciu și pietriș

Cu zăpadă peste curte, găinile nu mai găsesc pietricele, iar fără ele pipota nu macină boabele. Pune un vas cu pietriș mărunt (2–4 mm) și altul cu scoici măcinate sau coji de ou uscate și sfărâmate. Vasele stau separat, nu le amesteci în hrană, pentru că fiecare găină ia cât îi trebuie. Coaja subțire sau ouăle fără coajă în ianuarie înseamnă, de cele mai multe ori, lipsă de calciu.

Coteţul: așternut, aerisire, creste degerate

Așternutul adânc ține de cald de dedesubt. Pui 15–20 cm de paie tocate sau talaș. Când se murdărește, adaugi un strat proaspăt deasupra, fără să scoți tot, și îl întorci cu furca o dată pe săptămână. Locul de sub adăpătoare și cel de sub stinghie se udă primele. Acolo scoți și înlocuiești.

Aerisirea rămâne deschisă și pe ger: o fantă sau o ferestruică cu plasă, sus, sub streașină, deasupra nivelului la care dorm găinile. Aerul cald și umed iese pe acolo fără să le bată curentul. Dacă simți miros de amoniac când intri dimineața sau vezi picături pe tavan, deschiderea e prea mică.

Stinghia lată de 5–8 cm, cu fața plată, le lasă să-și acopere degetele cu pene când dorm. Pe o bară rotundă și subțire, degetele rămân descoperite.

Crestele mari, la cocoși și la rasele cu creastă înaltă, degeră sub -10°C, mai ales când aerul e umed. Vârfurile se albesc, apoi se înnegresc și cad după câteva săptămâni. Vaselina pe creastă e un sfat des auzit, dar ajută puțin, dacă ajută. Contează mai mult aerul uscat din coteț. Nu freca creasta degerată și nu pune zăpadă pe ea. Dacă zona se umflă, miroase urât sau găina nu mai mănâncă, cheamă medicul veterinar.

Ouăle pe ger

La -5°C, un ou lăsat câteva ore în cuibar îngheață și coaja crapă. Strânge-le de două ori pe zi, o dată spre prânz și o dată după-amiaza. Oul crăpat de ger nu se mai păstrează: îl folosești în aceeași zi, bine fiert, sau îl arunci dacă e și murdar.

O hibridă de 1–2 ani, cu 14 ore de lumină și hrană bună, poate oua 4–6 ouă pe săptămână și iarna. O găină de rasă locală, fără lumină, poate să nu ouă deloc din noiembrie până în februarie, și e normal.

Cât costă o iarnă pentru 10 găini

Calculul e pe 90 de zile, din decembrie până în februarie, cu curentul la 1–1,5 lei/kWh. Prețurile la furaje diferă de la o zonă la alta și de la un an la altul.

O singură dată plătești timerul (30–80 de lei), corpul LED etanș (40–100 de lei) și baza încălzită (150–350 de lei). Curentul pentru lumină e aproape nimic. Hrana e cea care contează, iar porumbul din propria recoltă scade nota.