Căldura verii: cum protejezi găinile, iepurii și albinele

Pe la jumătatea lui iulie, în Bărăgan sau în Oltenia, termometrul de la umbră arată 38°C. Sub un acoperiș de tablă neumbrit, aerul trece de 45°C. Găinile, iepurii și albinele duc căldura foarte diferit. Albinele își răcesc singure stupul dacă au apă. Găinile rezistă câteva zile dacă au umbră și aer. Iepurii pot muri într-o singură după-amiază. Mai jos găsești pragurile la care intervii, ce pregătești din timp și ce faci când un animal a cedat deja.

Pragurile de temperatură, pe specii

Cifrele sunt pentru temperatura din adăpost, nu din buletinul meteo. Pune un termometru ieftin în coteț și unul lângă cuști, la înălțimea animalelor. Diferența față de prognoză e adesea de 5–8 grade, în plus.

Umiditatea schimbă tot. La 32°C și aer uscat, o găină se descurcă gâfâind. La 32°C și 80% umiditate, după o ploaie de vară, gâfâitul aproape că nu mai răcește, pentru că apa nu se mai evaporă din căile respiratorii. Rasele grele (Brahma, Orpington, Cochinchina) și puii de carne de peste cinci săptămâni cad primii.

Găinile: apă rece, umbră și aer care circulă

Apa

O ouătoare bea în jur de 250 ml pe zi la 20°C. Peste 30°C consumul se dublează. Dacă apa din adăpătoare s-a încălzit la soare, găina bea mai puțin exact când îi trebuie mai mult. Asta e greșeala cea mai des întâlnită: adăpătoarea de plastic lăsată în soare ajunge la prânz la 35–40°C.

• Mută adăpătorile la umbră permanentă. Umbra de dimineață nu contează, pentru că la ora 14 a dispărut.
• Pune o adăpătoare în plus: la un stol de 10 găini, două de 5 litri în loc de una.
• Schimbă apa dimineața și încă o dată pe la 14–15. În găleata de rezervă bagă o sticlă de 1,5 litri înghețată.
• În zilele cu cod portocaliu sau roșu de caniculă poți pune în apă electroliți și vitamina C pentru păsări, de la farmacia veterinară, în doza de pe plic. Nu le ține în apă săptămâni la rând fără motiv.

Cotețul

Găinile dorm în coteț, iar noaptea e momentul în care scapă de căldura adunată ziua. Dacă la ora 22 în coteț sunt tot 32°C, a doua zi pornesc deja obosite.

• Deschide aerisiri sus, sub streașină, pe două laturi opuse. Aerul cald iese pe sus și trage aer proaspăt pe jos. Acoperă-le cu plasă de sârmă sudată, nu cu plasă de plastic, pentru că dihorul și jderul o rup.
• Acoperișul de tablă sau de carton bitumat îl umbrești cu plasă de umbrire de 50–70%, întinsă la 15–20 cm deasupra, nu lipită. Aerul care trece prin spațiul acela duce căldura. Varul sau vopseaua albă pe tablă ajută și ele.
• Scade densitatea. Un coteț potrivit iarna pentru 15 găini e strâmt vara. Dacă poți, lasă-le noaptea și într-un țarc închis cu plasă de sârmă.
• Strânge ouăle de două ori pe zi. Cuibarele sunt cel mai cald loc din coteț, iar o cloșcă încăpățânată poate face șoc termic acolo.

Hrana pe căldură

Digestia produce căldură. Dă furajul dimineața devreme, până la 8, și seara după 18. La prânz hrănitoarea poate sta goală câteva ore. Grăunțele aruncate pe jos la amiază sunt obiceiul de lăsat deoparte până în septembrie.

Ca gustări de răcorire merg felii de pepene, castravete sau dovlecel, date seara și puține. O găină care se umple de pepene face diaree. Sursa de calciu (scoici măcinate, coji de ou uscate și sfărâmate) rămâne la dispoziție tot timpul.

Ce nu ajută

Stropitul găinilor cu furtunul. Penele ude, lipite de corp, pe umiditate mare, le încălzesc mai tare. Merge, în schimb, să uzi dimineața pământul de la umbră și să pui o tavă cu 2–3 cm de apă în care să stea cu picioarele. Pulverizatoarele cu ceață ajută numai pe aer uscat; când umiditatea trece de 70%, fac din țarc o saună.

Un ventilator în coteț e util doar dacă e prins sus, departe de așternut, cu cablul protejat. Un ventilator plin de praf de rumeguș, într-o construcție de lemn, e risc de incendiu.

Iepurii: o după-amiază greșită ajunge

Iepurele nu transpiră și nu gâfâie ca găina. Scapă de căldură mai ales prin urechi, iar peste 30°C asta nu mai ajunge. Cei mai expuși sunt iepurii din rasele mari, iepuroaicele gestante sau cu pui și iepurii angora netunși.

Unde stă cușca

Niciodată în soare direct, nici măcar o oră. Verifică unde bate soarele la 15–17, când e cel mai cald, nu dimineața, când ai montat cușca. Locurile bune: șopronul cu pereți groși, peretele de nord al casei, sub un nuc. Cuștile cu acoperiș de tablă se umbresc ca la coteț, cu plasă ridicată deasupra.

Cuștile puse pe rânduri, una peste alta, într-o magazie fără ferestre, sunt o capcană. Rândul de sus e mereu cel mai cald. Pe caniculă mută acolo iepurii tineri și sănătoși, nu femelele cu pui.

Apă și răcire fără șoc

• Un iepure de 4 kg bea normal 300–400 ml pe zi. Pe caniculă trece de jumătate de litru, iar o iepuroaică ce alăptează poate bea peste 1 litru. Pune un vas greu de ceramică lângă suzetă: țevile adăpătorilor automate stau des în soare și apa iese caldă.
• Îngheață sticle PET de 1,5–2 litri, înfășoară-le într-o cârpă și pune câte una în cușcă. Una ține 3–5 ore, așa că ai nevoie de două seturi: unul în congelator, unul în cuști.
• O dală de ceramică sau o placă de piatră de 30×30 cm, ținută la umbră, devine locul pe care se întinde iepurele.
• Verdețurile se dau seara. Iarba cosită și lăsată grămadă la soare se încinge și fermentează, iar iepurii fac balonare de la ea. Cosește și dă imediat, sau întinde-o subțire la umbră.

Montă, gestație, pui

Masculii ținuți mai multe zile la peste 30°C devin temporar infertili. Efectul durează câteva săptămâni după ce se răcorește, uneori până la două luni. De aceea crescătorii din câmpie opresc monta din a doua jumătate a lui iulie până la sfârșitul lui august.

Fătările care cad pe caniculă sunt riscante și din alt motiv: în cuib, sub blană și fân, puii de câteva zile se încing. Scoate o parte din material când temperatura trece de 30°C, dar lasă puii acoperiți.

Muște și țânțari

Două probleme de vară nu țin de temperatură, dar omoară iepuri tot în lunile astea. Muștele depun ouă în blana murdară din jurul cozii, iar larvele mănâncă iepurele de viu în 24–48 de ore. Uită-te zilnic sub coadă, mai ales la iepurii cu diaree și la cei grași, care nu se mai pot curăța. Țânțarii transmit mixomatoza. Vaccinarea o face medicul veterinar, ideal înainte de sezonul țânțarilor; plasa pe cuști scade riscul, dar nu îl elimină.

Albinele: apă aproape și umbră după-amiaza

O familie de albine își ține singură puietul la 34–35°C. Ventilează din aripi la urdiniș și aduce apă pe care o întinde pe faguri, ca să răcească prin evaporare. Într-o zi caniculară, o familie puternică poate folosi peste un litru de apă. Treaba ta e să nu-i îngreunezi munca.

Adăpătorul

Albinele țin minte sursele de apă. Dacă adăpătorul apare abia în iulie, ele au găsit deja piscina vecinului, jgheabul de la vite sau robinetul din curte și nu se mai mută ușor. Pune-l din martie–aprilie și ține-l plin toată vara.

• Un vas larg cu apă mică sau o găleată în care plutesc dopuri, bucăți de lemn, mușchi. Albina are nevoie de un loc pe care să stea fără să se înece.
• Așază-l la câțiva zeci de metri de stupi, la soare dimineața, nu chiar în fața urdinișurilor.
• Pentru o stupină de 10–20 de familii, socotește 10–20 de litri pe zi în vârf de caniculă. Un butoi cu robinet care picură pe o scândură înclinată acoperă de obicei nevoia.

Umbra și aerisirea

Stupul ideal are soare dimineața și umbră după ora 13. Pe câmpie, cu stupii în plin soare toată ziua, capacul devine fierbinte la atingere, iar fagurii noi, plini de miere, se pot înmuia și prăbuși. Vopsește capacele în alb sau în culori deschise. La canicule lungi pune deasupra o scândură, o bucată de placaj sau de polistiren lestată cu o piatră, cu câțiva centimetri de aer între ea și capac. Un sac de iută ud pe capac ajută o după-amiază, apoi se usucă.

Deschide fundul de plasă, dacă stupul are, și lărgește urdinișul la familiile puternice. Aici apare un conflict fără soluție perfectă. După culesul de salcâm și tei urmează lipsa de cules, iar familiile încep să se jefuiască între ele. O familie slabă cu urdinișul larg e prădată în câteva zile. La ea păstrează urdinișul îngust și aerisește doar prin fund.

Lucrul la stup pe caniculă

• Deschide stupii dimineața până la 10 sau seara, nu la prânz. Fagurii încinși se rup ușor, iar albinele sunt mai agitate.
• Nu lăsa rame, sirop sau capace cu miere pe afară: pornesc furtul în câteva minute.
• Tratamentele contra varroa de după recoltă, pe bază de timol sau de acid formic, au pe prospect o temperatură maximă de aplicare. Pe caniculă se evaporă prea repede, pot omorî puietul sau pot face familia să părăsească stupul. Amână-le până trece valul de căldură.
• Transportul la pastoral pe căldură se face numai noaptea, cu stupii aerisiți prin plasă.

Câmpie, deal, munte: cât contează zona

În sudul Câmpiei Române, în Câmpia de Vest și în Dobrogea, zilele de peste 35°C nu sunt o excepție. Mai grave sunt nopțile tropicale, cu peste 20°C, care lasă animalele fără răcoarea de recuperare. Acolo totul se pregătește din iunie.

În zona de deal, în Transilvania și Subcarpați, caniculele sunt mai scurte și nopțile răcoresc. Ajung de obicei umbra, apa și atenția la iepuri. La munte problema apare rar. Totuși, o cușcă de tablă în soare se încinge la fel și la 800 de metri.

Urmărește avertizările ANM. Un cod portocaliu de caniculă înseamnă: schimbi apa de două ori, verifici iepurii la prânz și nu programezi nimic la stupi între 11 și 18.

Ce faci la șoc termic

Semnele grave la găină: stă jos cu aripile lăsate, cu ochii închiși, nu reacționează când o atingi, creasta e palidă sau vineție. La iepure: stă întins cu capul ridicat, respiră cu gura deschisă, are salivă la gură, uneori convulsii.

1. Mută animalul imediat într-un loc răcoros, la umbră, unde circulă aerul.
2. Găina: ține-o cu corpul în apă răcoroasă, nu rece, până la piept, 1–2 minute, cu capul afară. Apoi las-o la umbră, cu apă în față.
3. Iepurele: udă-i urechile cu apă răcoroasă sau cu o cârpă umedă și pune-l pe o dală rece. Nu-l scufunda și nu pune gheață direct pe corp: răcirea bruscă îi poate opri inima.
4. Nu-i turna apă în cioc sau în gură, pentru că o poate inhala. Pune vasul în fața lui.
5. Sună medicul veterinar. Un animal care și-a revenit după o oră poate avea probleme în zilele următoare.

Cât costă pregătirea

Pentru o gospodărie cu 15 găini, 10 iepuri și 5 stupi, totalul rămâne de obicei sub 400 de lei, fără ventilatoare. Partea scumpă e timpul: schimbatul apei și rotația sticlelor înghețate cer, pe caniculă, 20–30 de minute în plus pe zi.