Cum protejezi găinile de vulpi, dihori și ulii

Vulpea ia o găină ziua și pleacă. Dihorul intră noaptea și omoară zece. Uliul lovește din aer, în mijlocul curții, cu tine la câțiva metri. Fiecare ajunge la păsări pe alt drum, așa că o singură măsură nu le oprește pe toate. Cotețul trebuie închis complet pentru noapte. Țarcul ține vulpea afară ziua. Ce e deasupra țarcului și unde se pot ascunde găinile decide cât pierzi la ulii. Mai jos găsești cum se face fiecare parte, cu dimensiuni, și ce trucuri populare nu țin mai mult de câteva zile.

Cine a atacat: urmele lăsate de fiecare

Înainte să cumperi plasă, află cu cine ai de-a face. Urmele diferă destul de clar.

Șorecarul, pasărea mare care stă pe stâlpi la marginea câmpului, e acuzat des. Se hrănește însă mai ales cu șoareci și rar atacă o găină adultă sănătoasă. Ouăle care dispar fără coji duc mai degrabă la șobolani, coțofene sau ciori. Iar găinile cu răni pe tot corpul, omorâte și lăsate nemâncate, sunt de multe ori opera câinilor scăpați din vecini.

Cotețul de noapte: nicio gaură mai mare de 2,5 cm

Noaptea pierzi cele mai multe păsări deodată, și aproape mereu pentru că a rămas o deschidere pe care n-ai văzut-o. Ia o lanternă și ocolește cotețul pe dinăuntru și pe dinafară. Uită-te la rostul dintre perete și acoperiș, la aerisiri, la scândurile putrezite de la bază, la colțul unde podeaua s-a desprins, la gaura pe unde trece furtunul de apă. Tot ce primește două degete e o intrare pentru nevăstuică.

Plasa de pe ferestre și aerisiri

Plasa hexagonală subțire, vândută ca „plasă de găini”, ține găinile înăuntru, nu prădătorii afară. Vulpea o rupe cu dinții, jderul o desface la margini. Pe ferestre și aerisiri pune plasă sudată zincată cu ochi de 13 x 13 mm și sârmă de cel puțin 1 mm. Nu o prinde cu capse: se smulg. Folosește șuruburi cu șaibe late sau o șipcă bătută peste marginea plasei, cu prinderi la 10–15 cm una de alta.

Podeaua

Cotețul pus direct pe pământ, cu podea de scânduri, e cel mai expus. Dihorul și vulpea sapă dedesubt și ridică scândura putrezită. Ai trei variante:

• placă de beton de 8–10 cm, cea mai sigură și cel mai ușor de curățat;
• plasă sudată întinsă sub toată podeaua, cu marginile urcate 20 cm pe pereți;
• coteț ridicat pe picioare la 40–60 cm, cu spațiul de dedesubt lăsat liber, ca să vezi ce se întâmplă acolo; vara găinile îl folosesc ca umbră.

Ușa și zăvorul

Zăvorul simplu cu ivăr se ridică cu botul. Pune unul care cere două mișcări (ridici și tragi) sau asigură-l cu o carabină. Trapa mică prin care ies găinile se închide și ea. O trapă care culisează în jos pe ghidaj poate fi împinsă în sus dacă nu are opritor.

Ușile automate cu senzor de lumină sau cu ceas costă între 250 și 700 de lei și rezolvă serile în care ajungi acasă după întuneric. Reglează-le să se închidă la 20–30 de minute după apus, nu la apus fix, altfel găinile întârziate rămân afară. În prima săptămână verifică seara că au intrat toate.

Țarcul de zi și vulpea

Vulpea testează gardul. Se învârte, caută un loc moale la bază, o plasă desprinsă, o stivă de lemne de pe care să sară. Dacă găsește ceva, revine a doua zi la aceeași oră.

Baza gardului: îngropată sau cu șorț

Varianta clasică e plasa îngropată vertical 30–40 cm. Merge, dar înseamnă un șanț pe tot perimetrul, iar în pământ tare sau pietros e o muncă grea. Mai ușor, și cel puțin la fel de bun, e șorțul: o fâșie de plasă lată de 40–60 cm, legată de baza gardului și întinsă pe sol spre exterior, prinsă cu țăruși în formă de U la fiecare 50 cm. Vulpea sapă lângă gard, dă de sârmă și nu se gândește să se retragă o jumătate de metru ca să încerce din nou. În câteva săptămâni iarba crește prin plasă și o fixează.

Pentru șorț ajunge plasă sudată zincată cu ochi de 25–50 mm. Nu are nevoie de ochi mici, doar să nu poată fi ruptă.

Înălțimea și marginea de sus

Un gard de 1,2 m nu e o problemă pentru o vulpe: îl sare sau se cațără pe plasă. Ține-l la 1,8–2 m și îndoaie ultimii 30 cm spre exterior, la 45 de grade, ca o streașină. Vulpea care urcă ajunge cu spatele în jos și cade. Dacă țarcul are sub 30–40 m², e mai simplu să-l acoperi complet cu plasă de sârmă, și rezolvi și uliii din aceeași mișcare.

Mută de lângă gard tot ce poate servi drept treaptă: lemne, butoaie, compostorul, remorca. Tunde iarba pe o fâșie de cel puțin 50 cm în jurul gardului, ca vulpea să nu se poată apropia acoperită.

Gardul electric: unde ajută

Pe terenuri mari, unde găinile umblă pe sute de metri pătrați, un gard fix de 2 m costă prea mult. Acolo gardul electric e de multe ori singura variantă realistă. Vulpea îl atinge cu nasul, ia un șoc și învață repede să-l ocolească.

Se montează în două feluri:

• Plasă electrică de 90–120 cm, mobilă, pe țăruși proprii. O muți după cum tunzi iarba.
• Fire pe izolatori, pe exteriorul gardului existent: unul la 15–20 cm de sol, altul la 40–50 cm, eventual încă unul sus, la marginea gardului.

Pentru vulpe, tensiunea pe fir trebuie să rămână peste 4.000 V. Verifică cu un tester, nu cu mâna. Cel mai des gardul nu mai merge din cauza ierbii care atinge firul de jos și descarcă aparatul, așa că fâșia tunsă de sub fir face parte din montaj. O împământare slabă, cu un singur țăruș scurt în pământ uscat, are același efect: gardul pocnește, dar nu mai doare.

Folosește doar un aparat de gard electric omologat, alimentat de la priză, baterie sau panou solar. Un fir legat direct la 230 V nu e gard electric, e un pericol de moarte pentru copii, câini și pentru tine. Dacă gardul trece pe lângă un drum sau o potecă, pune plăcuțe de avertizare.

Uliii: plasă deasupra sau ascunzători

Uliul nu sapă și nu caută găuri. Alege o pasăre izolată pe teren deschis și coboară în câteva secunde. Îl poți opri fizic să ajungă jos sau le poți da găinilor unde să fugă.

Plasa întinsă peste țarc e singura soluție sigură. Pentru ulii ajunge plasă de polietilenă cu ochi de 5 cm sau mai mici, dar ea nu oprește o vulpe care se cațără: dacă ai și vulpi, sus trebuie sârmă. Plasa de plastic se lasă sub zăpadă, așa că întinde cabluri de susținere la 2–3 m și scutur-o după ninsorile grele, altfel se rupe.

Unde țarcul e prea mare ca să fie acoperit:

• pune adăposturi la cel mult 8–10 m unul de altul: o copertină, o masă veche, doi paleți sprijiniți în formă de A, un tufiș de coacăz;
• lasă găinile afară mai ales în orele în care sunt oameni prin curte;
• ține un cocoș, care dă alarma când vede o umbră, iar găinile fug sub acoperiș; nu se bate cu uliul și nici nu trebuie;
• ține puii sub plasă până la 2–3 luni, pentru că un uliu păsărar nu ridică o găină adultă de rasă grea, dar un pui de patru săptămâni da.

Riscul crește toamna și iarna, când uliii tineri își caută teritoriu și hrana e puțină.

Ce nu ține mai mult de câteva zile

• CD-uri, panglici, sperietori. Uliii se obișnuiesc cu ele în una-două săptămâni.
• Lumini cu senzor și aparate cu ultrasunete. Sperie vulpea câteva nopți, apoi le ignoră.
• Păr de om, urină, naftalină în jurul cotețului. Efect slab și nesigur; naftalina e și toxică pentru găini.
• Câinele legat în curte. Dacă nu ajunge până la coteț, dihorul trece pe lângă el. Un câine liber, crescut cu păsările, ajută mult împotriva vulpii, dar unii câini tineri ajung ei înșiși să omoare găini.
• Becul aprins în coteț toată noaptea. Nu oprește dihorul și le dă găinilor peste cap odihna și ouatul.

Toate pot cumpăra câteva zile de liniște cât repari cotețul. Atât.

Ce faci în ziua de după atac

Prădătorul care a găsit o cale revine, de obicei chiar în noaptea următoare. Repară în aceeași zi, nu la sfârșit de săptămână.

1. Strânge păsările moarte și separă-le pe cele rănite. Rănile adânci, cu oase rupte sau abdomen deschis, înseamnă veterinar sau sacrificare. Zgârieturile se curăță, iar pasărea stă separat câteva zile, pentru că celelalte îi ciugulesc rana.
2. Caută intrarea: pământ săpat proaspăt, fire de păr agățate în plasă, pene la o gaură, urme în noroi sau zăpadă.
3. Închide intrarea cu plasă sudată, nu cu o scândură bătută provizoriu.
4. Verifică restul cotețului. Unde a fost o gaură, de obicei mai e una.
5. Ține găinile închise o zi-două, mai ales după o vulpe venită ziua: revine la ora la care a reușit.

Ce ai voie să faci cu prădătorul

Toate răpitoarele de zi, inclusiv uliii și șorecarii, sunt specii protejate în România. Nu ai voie să le împuști, să le prinzi sau să le otrăvești, iar amenzile sunt mari. Vulpea, dihorul și jderul sunt animale sălbatice; acolo unde vânarea lor e permisă, o fac doar vânătorii autorizați. Capcanele, lațurile și otrava puse în curte sunt ilegale și omoară des câini și pisici, ale tale sau ale vecinilor.

Dacă o vulpe vine regulat ziua și nu se teme de oameni, anunță primăria și gestionarul fondului de vânătoare din zonă. O vulpe care se apropie fără frică poate avea rabie. Nu o atinge, nu o hrăni și ține copiii și câinii departe. Câinele sau pisica mușcată de o vulpe merge la veterinar în aceeași zi, iar un om mușcat merge la medic.

Cât costă materialele

Prețul depinde de grosimea sârmei și de zincare. Plasa zincată după sudare ține mult mai mult decât cea zincată înainte, care începe să ruginească la punctele de sudură după câțiva ani. Ca reper, o găină ouătoare costă în piață 30–60 de lei, iar un dihor care intră o singură noapte poate lua cât costă toată plasa cotețului.