Cum faci un țarc pentru capre sau oi care să nu fie sărit

Cele mai multe capre care „sar” gardul nu sar deloc. Se urcă pe ceva lipit de el, se strecoară pe dedesubt sau împing plasa până cedează un stâlp. Gardul înalt contează, dar contează la fel de mult ce e lângă el, cât de bine e întinsă plasa și dacă porțile se închid cu adevărat. Oile sunt altă poveste: sar rar, în schimb împing și trec prin orice gaură, iar când trece una, trece toată turma după ea.

Pe unde ies animalele

Înainte să cumperi plasă, uită-te la cum scapă animalele tale, dacă au mai scăpat. Fiecare cale cere altă rezolvare.

• Peste gard, din loc. O capră adultă sănătoasă trece din salt 1,2 m fără efort. Unele, mai ales tinerele și rasele ușoare, trec și de 1,4 m dacă au elan.
• Peste gard, cu ajutor. O grămadă de lemne, o roabă, acoperișul adăpostului, un trunchi, o movilă de pământ. Capra se urcă întâi pe obiect și de acolo sare. Așa ies cele mai multe.
• Cățărându-se pe plasă. Pe plasa moale, rombică, își pun copitele din față, o îndoaie spre exterior și trec peste ea în câteva zile.
• Pe sub gard. Un iad trece printr-un spațiu de 15 cm la sol. Oile împing cu capul pe sub plasa nelegată jos.
• Prin plasă. Iezii și mieii trec prin ochiuri de 10 × 10 cm în primele săptămâni.
• Prin poartă. Caprele deschid zăvoarele simple cu buzele. Nu e o glumă de crescători, se întâmplă des.

Berbecii și țapii sunt un caz separat: lovesc gardul cu capul, iar în perioada de împerechere încearcă să ajungă la femele cu orice preț. Pentru ei gardul trebuie să fie mai rezistent, nu doar mai înalt.

Ce înălțime îți trebuie

Înălțimea se măsoară de la pământ până la marginea de sus a plasei sau a ultimului fir, pe partea dinspre animale. Pe teren în pantă, măsoară din punctul cel mai înalt de lângă gard: o capră care stă pe deal, deasupra unui gard de 1,4 m, are de sărit poate doar 1 m.

Dacă ai deja un gard de 1,2 m care merge pentru oi și vrei să ții și capre, nu-l dărâma. Adaugă deasupra un fir electric la 15–20 cm peste plasă, pe brațe de prelungire. Ajunge la 1,4 m și are și efect de descurajare, nu doar de obstacol.

Ce plasă alegi

Plasa trebuie să fie rigidă cât să nu se lase sub greutatea unei capre cu picioarele din față pe ea, cu ochiuri mici jos pentru pui și fără locuri în care un animal cu coarne să-și bage capul și să rămână prins. Capra prinsă cu capul în plasă intră în panică, se poate răni grav sau poate fi atacată de câini.

Sârma ghimpată nu se pune. La oi agață lâna și rupe pielea, la capre produce răni pe uger și pe gât. Nici sus, ca „ultimul fir”, nu e o idee bună.

La plasa nodată, alege una cu sârma de sus și de jos de minimum 2,5 mm și ochiuri de cel mult 15 cm înălțime în primii 50 cm de la sol. Dacă ai capre cu coarne, ochiurile din zona capului (40–90 cm) trebuie să fie fie sub 10 cm lățime, fie destul de mari cât să-și scoată capul la fel de ușor cum l-a băgat. Mijlocul, 12–20 cm, e zona periculoasă.

Stâlpii: din ce, cât de adânc, la ce distanță

Plasa ține cât țin stâlpii. Un gard care se lasă la colțuri după prima iarnă devine în primăvară o rampă pentru capre.

Stâlpii de colț și cei de la poartă

Aici se adună toată forța de întindere a plasei. Folosește lemn de salcâm cu diametrul de 14–16 cm sau țeavă metalică de minimum 60 mm, lungă de 2,4–2,6 m, îngropată 80–90 cm.

Fiecare stâlp de colț are nevoie de o contrafișă: o bârnă înclinată care pleacă de la două treimi din înălțimea stâlpului de colț și se sprijină la baza următorului stâlp sau pe un țăruș îngropat la 1,5–2 m distanță. Fără ea, stâlpul se înclină spre interior în câteva luni, oricât de adânc l-ai bătut.

Despre beton părerile diferă. La stâlpii metalici, betonul ajută. La lemn, mulți preferă pământ bătut în straturi de 15–20 cm, pentru că betonul ține apa lipită de lemn exact la nivelul solului și stâlpul putrezește acolo, la gât. Dacă torni totuși beton la lemn, ridică-l puțin deasupra solului și dă-i pantă spre exterior, ca apa să se scurgă.

Stâlpii intermediari

• Lemn de salcâm de 10–12 cm sau țeavă de 40 × 40 mm, îngropați 60–70 cm.
• Distanța: 2,5–3 m pentru plasă nodată întinsă, 2–2,5 m pentru panouri sudate și pentru țarcul țapilor.
• Salcâmul cojit ține în pământ 15–20 de ani. Bradul și molidul netratate putrezesc în 3–5 ani, așa că nu merită munca.
• Pe teren în pantă sau cu denivelări, pune câte un stâlp în fiecare punct de schimbare a pantei, altfel plasa rămâne în aer în gropi.

Cum se montează plasa ca să nu se lase

Plasa se prinde pe partea dinspre animale a stâlpilor. Când o capră sau un berbec împinge, apasă plasa pe stâlp, nu smulge capsele din lemn. E un detaliu care decide cât ține gardul.

1. Leagă capătul plasei de primul stâlp de colț, cu sârmă trecută prin toate firele orizontale, nu doar prin cel de sus.
2. Desfă rola pe pământ până la următorul colț, pe partea interioară.
3. Ridică plasa și prinde-o provizoriu la câțiva stâlpi, cu marginea de jos la 3–5 cm de sol.
4. Întinde-o de la celălalt capăt cu o bară de întindere (o scândură sau o țeavă prinsă de toată înălțimea plasei) și un tirfor sau un troliu manual. Trage până când ochiurile își pierd cea mai mare parte din ondulație. Dacă tragi de un singur fir, plasa se strâmbă.
5. Leagă plasa de colț, apoi prinde-o de stâlpii intermediari cu capse în U (la lemn) sau cu sârmă (la metal), la 4–5 puncte pe înălțime.
6. Pune o sârmă de întindere de 3–4 mm la nivelul solului, prinsă de marginea de jos a plasei din 30 în 30 cm.

Golul de la sol se închide oricum, chiar dacă pare mic. Pe terenul cu gropi, umple cu pământ bătut sau pune o scândură de salcâm la bază. Dacă ai probleme cu vulpi sau câini care sapă, întoarce 30 cm de plasă pe sol spre exterior și acoperă-i cu pământ: animalul care sapă începe lângă gard și dă de plasă.

Firul electric de pe interior

La capre, cea mai bună investiție după o plasă bună e un fir electric montat pe interior, pe izolatori cu braț, la 20–25 cm de plasă. Animalul atinge firul înainte să ajungă cu copitele pe gard. După câteva atingeri nu se mai apropie, iar plasa nu mai e împinsă și călcată.

Unde se pun firele

• Pentru capre: un fir la 50–60 cm (înălțimea botului) și, dacă ai o capră care se cațără, un al doilea la 90–100 cm.
• Pentru oi și berbeci: un fir la 40–50 cm, care oprește împinsul cu capul.
• Peste gard: opțional, un fir la 15–20 cm deasupra plasei, dacă vrei să mai câștigi înălțime.

Cât curent și cum se face împământarea

Pe fir trebuie să ai cel puțin 4.000 V pentru capre. La oi netunse, lâna izolează, așa că ține 5.000–6.000 V și pune firul unde ating cu botul sau cu urechile. Pentru un țarc de câteva sute de metri de fir, un aparat cu 0,5–1 J la ieșire ajunge, cu condiția să ții iarba tăiată sub fir. Iarba udă care atinge firul scade tensiunea mai mult decât orice altceva.

Împământarea e locul unde greșește aproape toată lumea. Pune cel puțin trei țăruși zincați de 1–1,5 m, la 2–3 m unul de altul, legați între ei cu același cablu. Pe sol uscat sau nisipos, adaugă țăruși. Verifică tensiunea cu un tester în cel mai îndepărtat punct al gardului, nu lângă aparat.

Folosește doar aparate de gard electric omologate, alimentate de la rețea prin priza lor sau de la baterie. Nu lega niciodată firul direct la priză sau prin improvizații, pentru că asta omoară. Pune plăcuțe de avertizare acolo unde gardul dă spre drum sau spre o potecă. Dacă ai nevoie de o priză nouă în exterior pentru aparat, lasă un electrician autorizat să o monteze, cu protecție diferențială.

Obișnuirea animalelor

Animalele nu cunosc gardul electric de la sine. Ține-le 3–5 zile într-un țarc mic, cu plasa normală și firul electric pe interior, ca să-l atingă de câteva ori fără să aibă unde fugi. Abia apoi le muți în țarcul mare. O capră care a trecut o dată prin fir în panică învață opusul: că dincolo nu mai doare.

Poarta: locul pe unde ies cel mai des

Poarta are aceeași înălțime ca gardul. O poartă de 1 m într-un gard de 1,4 m e o invitație.

• Lățime: 1,2 m pentru om cu găleată, 3 m dacă intri cu roaba mare sau cu remorca la gunoi.
• Golul sub poartă: maximum 5 cm. Golul dintre poartă și stâlp: tot 5 cm.
• Închiderea: zăvorul simplu, care alunecă, e deschis de capre cu buzele. Pune un zăvor cu două mișcări (ridici și tragi) sau un lanț cu carabină.
• Balamalele: întoarce bolțul de sus cu vârful în jos, ca poarta să nu poată fi ridicată de pe balamale când o împinge un țap.
• Stâlpii porții se fac la fel ca cei de colț, cu contrafișă. O poartă care se lasă nu se mai închide bine, iar cineva o leagă provizoriu cu sfoară. Provizoriul durează de obicei până pleacă animalele.

Ce pui înăuntru și ce scoți de lângă gard

Lasă o fâșie liberă de 1,5–2 m pe interiorul gardului. Nimic pe ea: nici lemne, nici baloți, nici roabă, nici adăpătoarea înaltă, nici ieslea. Adăpostul nu se lipește de gard. Dacă nu ai loc, gardul din dreptul adăpostului trebuie să fie cu 1 m mai înalt decât streașina sau acoperișul se închide cu o plasă pe toată latura.

Copacii din țarc au nevoie de protecție: caprele rod coaja până usucă pomul și urcă pe trunchiurile înclinate. Pune în jurul fiecărui trunchi un cilindru de plasă sudată, la 30–40 cm de coajă, înalt de 1,5 m.

Caprele au nevoie de ceva pe care să se urce. Dacă nu le dai, își găsesc singure. Pune în mijlocul țarcului câțiva bolovani mari, un butuc gros sau o platformă de lemn, la cel puțin 3 m de gard. Așa scade mult și cățăratul pe plasă.

Ca spațiu, socotește 1,5–2 m² de adăpost pe capră adultă și 1,2–1,5 m² pe oaie, plus cel puțin 8–10 m² de țarc exterior pe animal dacă ies zilnic la pășune. Dacă stau doar în țarc, ai nevoie de mult mai mult, altfel se plictisesc, se bat și încearcă să plece. Caprele ținute înghesuite sar mai des.

În zonele de munte și de deal cu lupi sau urși, gardul descris aici nu le protejează noaptea. Acolo animalele se închid peste noapte într-un adăpost cu ușă, iar pentru pășune se folosesc câini de pază și garduri electrice cu mai multe fire, cu tensiune mare.

Cât costă un țarc de 20 × 15 m

Perimetrul e de 70 m, cu o poartă. Prețurile sunt orientative, pentru materiale noi, și variază după zonă, grosimea sârmei și dacă găsești salcâm direct de la cei care taie pădure.

Varianta cu plasă nodată ține la fel de bine dacă e bine întinsă și are firul electric. Panourile rigide merită pentru un țarc mic al țapilor sau pentru zona de lângă adăpost, unde se înghesuie animalele, nu neapărat pentru tot perimetrul.