Priza sau întrerupătorul nu merge: ce poți verifica în siguranță

O priză moartă sau o lumină care nu se mai aprinde are de cele mai multe ori o cauză banală: o siguranță sărită, un diferențial declanșat de un aparat, un bec ars. Le poți găsi singur fără să desfaci nimic. Partea grea e să știi unde te oprești, pentru că dincolo de capacul prizei începe treaba electricianului.

Până unde verifici singur

Tot ce urmează se face fără să scoți capacul unei prize, al unui întrerupător sau panoul tabloului. Te uiți, ridici maneta unei siguranțe, schimbi un bec, muți un aparat dintr-o priză în alta. Atât.

Nu desfaci prize, nu înnădești fire, nu umbli în firida contorului de pe palier. Firida ține de operatorul de distribuție, iar lucrările la instalația din casă le face un electrician autorizat ANRE. Motivul nu e hârtia: la 230 V, un contact prin mână și picior se poate termina rău chiar și cu diferențial, iar o legătură strânsă prost încălzește priza săptămâni la rând, până când ia foc.

Dacă ai mâinile ude, stai pe pardoseală udă sau a curs apă pe lângă priză, nu atingi nimic până nu tai curentul de la tablou.

Întâi află dacă e priza sau aparatul

O bună parte din „prizele stricate” sunt de fapt aparate sau prelungitoare stricate. Înainte să mergi la tablou:

• Bagă în priza suspectă un aparat despre care știi sigur că merge: o veioză, un încărcător cu telefonul conectat.
• Bagă aparatul care „nu merge” într-o priză din altă cameră.
• Dacă folosești prelungitor sau triplu ștecher, scoate-l și încearcă direct în perete. Multe prelungitoare cu întrerupător au o siguranță termică ce sare la suprasarcină; o rearmezi apăsând butonul, după ce lași prelungitorul câteva minute să se răcească.

Dacă aparatul nu merge nicăieri, problema e la el. Dacă veioza bună nu se aprinde nici ea în priza suspectă, mergi mai departe.

Uită-te și la ce mai e mort în jur. O singură priză? Toate prizele dintr-o cameră? Prizele și lumina? Tot apartamentul? Răspunsul îți spune unde cauți.

Tabloul electric din apartament

Tabloul e de obicei pe hol, lângă ușa de la intrare, într-o cutie cu capac de plastic. Capacul îl poți deschide, e făcut ca să ajungi la manete. Panoul de dedesubt, cel prin care ies doar manetele, nu se scoate.

Siguranța automată căzută

Siguranțele automate sunt manetele înguste cu un număr pe ele: 10 sau 16 pentru lumină și prize, 20–32 pentru plită, cuptor sau boiler. Una căzută are maneta jos sau la jumătate, în timp ce celelalte sunt sus. Dacă e la jumătate, împinge-o întâi complet în jos și abia apoi ridic-o, altfel nu se armează.

Siguranța sare din două motive: suprasarcină sau scurtcircuit. Suprasarcina se socotește ușor. Un circuit de 16 A duce cam 3.600 W (16 × 230). Fierbătorul de 2.000 W, cuptorul cu microunde de 1.200 W și prăjitorul de 900 W pornite odată, pe aceeași linie din bucătărie, fac 4.100 W, iar siguranța cade după câteva secunde sau minute. Nu e un defect. E siguranța care își face treaba: mută unul dintre aparate pe alt circuit.

Scurtcircuitul o aruncă instantaneu, adesea cu un pocnet și o scânteie. Aparatul pe care tocmai l-ai pornit e primul suspect.

Diferențialul declanșat

Diferențialul e mai lat decât o siguranță obișnuită, are un buton marcat „T” sau „Test” și pe el scrie 30 mA. Taie curentul când acesta „fuge” spre pământ: prin carcasa unui aparat, prin apă, prin om. Când sare, cad deodată mai multe circuite, de multe ori jumătate de casă.

Vinovații obișnuiți: boilerul electric cu rezistența fisurată, mașina de spălat, un prelungitor lăsat afară în ploaie, priza de pe balcon cu umezeală în ea, un aparat vechi cu izolația îmbătrânită. Diferențialul mai sare după furtuni sau după ce ai spălat pardoseala lângă o priză joasă.

Cum găsești aparatul vinovat:

1. Scoate din priză tot ce e pe circuitele căzute. Nu doar oprit din buton, ci scos. Aparatele legate fix, fără ștecher (boiler, plită), le izolezi coborând siguranța lor separată, dacă au una.
2. Ridică diferențialul.
3. Dacă ține, bagă aparatele înapoi pe rând, cu un minut între ele. Cel după care sare e problema.
4. Dacă sare imediat, cu absolut tot scos din priză, defectul e în instalație: fir ciupit de un cui, doză cu apă, priză umedă. Aici te oprești.

Siguranțele cu patron, în blocurile vechi

În unele apartamente din anii '60–'80 tabloul n-a fost schimbat niciodată și sunt încă siguranțe fuzibile, cu capac de porțelan care se înșurubează. Patronul are la capăt o bulină colorată; când bulina a căzut, patronul e ars. Se înlocuiește cu unul de aceeași valoare. Nu pune niciodată patron mai mare „ca să nu mai sară” și nu-l repara cu sârmă: firele de aluminiu din pereții acelor blocuri nu duc mai mult decât au dus mereu, doar se încălzesc până cedează izolația. Un tablou cu patroane și fără diferențial e oricum motiv să chemi un electrician pentru înlocuire, nu doar la defecte.

De câte ori ai voie să rearmezi

Regula practică: de două ori. Prima rearmare e normală. Dacă sare a doua oară la fel și n-ai găsit aparatul vinovat, lasă maneta jos. Fiecare rearmare pe un scurtcircuit înseamnă încă un arc electric exact unde e defectul, adică încă o șansă să se topească izolația din perete.

Nu ține maneta ridicată cu degetul și nu o fixa cu bandă. Siguranța nu e problema.

Dacă nu e nimic căzut în tablou și tot apartamentul e fără curent, întreabă un vecin. Dacă și la el e beznă, e o pană în zonă și suni la numărul de deranjamente de pe factură. Dacă doar la tine, poate fi siguranța din firida de pe palier sau contorul. Acolo nu umbli, vine tot operatorul de distribuție.

Tabloul e în regulă, dar priza tot nu merge

Toate manetele sunt sus, celelalte prize din cameră merg, doar una e moartă. De obicei e un contact slăbit: un șurub care s-a desfăcut în timp, o clemă rapidă care nu mai prinde, un fir de aluminiu oxidat. Prizele dintr-o cameră sunt legate des în cascadă, din una în alta. De aceea, când se slăbește o legătură în prima priză, mor cele de după ea, deși prima pare să meargă.

Fără să desfaci nimic, poți verifica:

• Dacă priza se mișcă în perete când bagi ștecherul. O priză care se clatină are aproape sigur legăturile slăbite.
• Cât de caldă e. Pune palma pe capac după ce un aparat a mers 10–15 minute. Călduț e acceptabil la un aparat de 2.000 W; fierbinte nu e.
• Ce se vede la găuri și pe marginea capacului: urme maronii sau negre, plastic deformat.
• Care prize de pe același perete merg și care nu. Notează-le, îi scurtezi electricianului căutarea.

Ce arată creionul tester și ce nu

Creionul tester, șurubelnița cu beculeț, arată doar dacă într-o gaură ajunge faza. E un prim indiciu, nu o dovadă că un circuit e fără tensiune. Nu te bazezi pe el ca să atingi fire.

• Se aprinde într-o gaură, nu și în cealaltă: faza ajunge. Dacă priza tot nu merge, poate fi întrerupt nulul.
• Se aprinde în ambele găuri: semn aproape sigur de nul întrerupt pe circuit, cu tensiunea întoarsă prin aparatele rămase în priză. Defect periculos, de electrician.
• Nu se aprinde deloc: nu ajunge faza, din cauza unei legături slăbite mai devreme pe circuit. Sau creionul nu face contact: încearcă-l întâi pe o priză care merge.

Un tester de priză cu leduri, care se bagă ca un ștecher, îți arată în plus dacă împământarea e legată. În multe blocuri vechi prizele au doar două fire, iar lamelele de împământare sunt de decor.

Întrerupătorul nu aprinde lumina

Aici ordinea e alta, pentru că de cele mai multe ori vinovatul e becul.

1. Pune un bec nou sau unul încercat în altă lampă. Înainte să bagi mâna la dulie, coboară siguranța de lumină. Nu te baza pe întrerupător: în instalațiile legate greșit, întrerupătorul taie nulul și dulia rămâne sub tensiune cu lumina stinsă.
2. Uită-te în dulie. Lamela de contact din fund, turtită de prea multe înșurubări, nu mai atinge becul.
3. La lustrele cu LED integrat, defectul e de obicei driverul, cutiuța de alimentare din tavan sau din corpul lustrei. Se înlocuiește, dar e lucrare de electrician.
4. La tuburile fluorescente vechi, schimbă întâi starterul, cilindrul mic de pe lateral. Costă câțiva lei și e mai des de vină decât tubul.

Becul LED care licărește noaptea cu lumina stinsă nu e stricat. Unele întrerupătoare cu led indicator lasă să treacă un curent mic, suficient pentru un LED ieftin. Soluția e un întrerupător fără led sau un mic condensator montat de electrician în doză, care preia curentul ăsta.

Un întrerupător care pârâie când îl apeși, se încălzește sau are clapeta rămasă la jumătate e uzat mecanic. Se înlocuiește, nu se repară.

Când te oprești și chemi electricianul

Oricare dintre semnele de mai jos înseamnă că lași circuitul oprit din tablou și nu-l mai pornești până nu vine cineva:

• miros de plastic ars lângă o priză, un întrerupător sau tablou;
• urme negre, plastic topit sau deformat;
• scântei când bagi un ștecher cu aparatul oprit;
• bâzâit sau pârâit din perete ori din tablou;
• priza caldă fără nimic conectat;
• diferențialul sare cu toate aparatele scoase din priză;
• creionul tester se aprinde în ambele găuri;
• a intrat apă în priză, doză sau tablou, de la o inundație sau o infiltrație.

Dacă vezi fum sau flacără, coboară întrerupătorul general al tabloului, numai dacă ajungi la el fără să treci prin fum, și suni la 112. Pe instalații sub tensiune nu arunci apă.

Când chemi electricianul, cere să fie autorizat ANRE și spune-i ce ai găsit: ce circuit, de când, ce aparat era pornit, ce a arătat creionul. Diagnosticul durează mai puțin, iar asta se vede în preț.

Ce scule merită ținute în casă și cât costă intervenția

Prețurile la electrician diferă mult între orașe mari și orașe mici și după cât de urgent e. Ca ordin de mărime:

Diferențialul îl testezi singur: apasă butonul „T” o dată pe lună. Trebuie să sară imediat. Dacă nu sare, nu te mai protejează și trebuie schimbat.