Metodic

Casă

Cum repari o gaură în perete, în rigips sau zidărie

Ce material folosești, cum susții peticul și de ce se vede reparația după vopsit, pentru găuri de la 5 mm până la 40 cm.

Actualizat 28 septembrie 2026

Pe scurt

Pentru găuri până la 10 cm în rigips e suficientă plasă autoadezivă din fibră de sticlă și trei treceri subțiri de glet. Peste 10 cm ai nevoie de un petic din placă susținut cu șipci de lemn sau cu ramă de carton. În zidărie nu se folosește gips în adâncime, ci mortar pe bază de ciment, în straturi de maximum 2 cm, pe margini umezite. Înainte de vopsit, dai amorsă pe zona reparată și vopsești peretele întreg până la o muchie, altfel rămâne o pată mată exact în forma peticului.

2–3 mm

grosimea maximă a unui strat de glet

5 cm

cât depășește peticul marginea găurii pe fiecare latură

40–70 lei

materiale pentru o gaură medie, de la zero

Cuprins
  1. Întâi verifică ce e în spatele peretelui
  2. Ce cumperi și cât costă
  3. Găuri în rigips, pe mărimi
  4. Găuri în cărămidă, BCA și beton
  5. Cum se pune gletul ca să nu se vadă peticul
  6. De ce apare o pată mată după vopsit
  7. Greșeli care te obligă să reiei totul
  8. Când chemi pe altcineva
Cum repari o gaură în perete, în rigips sau zidărie
Cum repari o gaură în perete, în rigips sau zidărie

O gaură de diblu se astupă în două minute și un strat de glet. O gaură de 20 cm făcută de clanță în placa de rigips cere un petic, o susținere în spate și trei treceri de glet, cu uscare între ele. Diferența nu e de dificultate, e de metodă: dacă pui glet gros într-un gol, crapă; dacă pui petic fără sprijin, cade în perete. Mai jos ai cazurile pe mărimi, separat pentru rigips și separat pentru cărămidă, BCA sau beton.

Întâi verifică ce e în spatele peretelui

Înainte să lărgești marginile sau să tai cu cuțitul în placă, gândește-te ce trece pe acolo. Cablurile electrice urcă aproape întotdeauna vertical, deasupra prizelor și întrerupătoarelor, și merg orizontal la 20–30 cm sub tavan. Țevile de apă și încălzire coboară de obicei vertical de la radiator sau de la coloană. Într-un perete de rigips, între montanți poți avea și țeavă de apă și cablu, prinse fără protecție vizibilă.

Dacă ai un detector de metale și cabluri, folosește-l. Dacă nu, taie cu lama scoasă maximum 3–4 mm și pipăie cu o sârmă îndoită prin gaură înainte să decupezi mai mult. Vezi un cablu sau o țeavă? Oprește-te, nu turna nimic peste ele și lasă zona accesibilă până rezolvi altfel.

Fisurile sunt alt subiect. O crăpătură subțire, de rost sau de tencuială, se repară ca mai jos. Una care merge în diagonală de la colțul unei uși, care se lărgește de la un sezon la altul sau depășește 2–3 mm într-un perete portant nu e treabă de glet, ci de inginer structurist.

Ce cumperi și cât costă

Pentru găuri mici ajunge un pachet de glet și un spaclu. Pentru un petic în rigips lista crește:

  • Ipsos de construcții sau glet de rostuire pe bază de gips — pentru umpluturi groase, în gol. Sacul de 5 kg costă 15–30 lei și îți ajunge pentru zeci de reparații.
  • Glet de finisaj, gata preparat — pentru straturile de la suprafață. Găletușa de 5 kg, 30–50 lei; cea de 25 kg, 80–120 lei.
  • Plasă autoadezivă din fibră de sticlă, rolă de 10 m lățime 5 cm: 15–25 lei. Pentru găuri până la 8–10 cm e cea mai simplă soluție.
  • Bucată de placă de gips-carton de 12,5 mm. O placă întreagă e 50–80 lei, dar la majoritatea depozitelor găsești rest sau jumătate de placă.
  • Spacluri: unul îngust de 6–8 cm și unul lat de 20–25 cm. Set simplu, 30–60 lei. Cel lat e cel care întinde peticul și îl face invizibil.
  • Hârtie abrazivă de granulație 120 și 180 sau 240, plus un tampon de șlefuit.
  • Amorsă pe bază de apă și vopsea din aceeași cutie cu care ai vopsit camera, dacă mai ai.

La o gaură medie, materialele te costă 40–70 lei dacă nu ai nimic în casă și aproape nimic dacă ai rămas cu resturi de la ultima renovare.

Găuri în rigips, pe mărimi

Mărimea găuriiCe foloseștiStraturi de glet
Până la 5 mm (cui, șurub)Glet de finisaj direct1, maximum 2
5–30 mm (diblu scos)Dop de hârtie sau burete în gol, apoi ipsos2
3–10 cmPlasă autoadezivă peste gaură3
10–30 cmPetic din placă cu ramă de carton sau șipci în spate3
Peste 30 cmDecupare până la montanți, traverse, placă nouă3

Gaura de diblu

Scoate diblul de plastic, nu-l împinge înăuntru. Curăță marginile de carton rupt cu vârful cuțitului, ca să nu rămână franjuri care se ridică sub spaclu. Dacă gaura e mai mare de un centimetru, îndeasă un cocoloș de hârtie sau o bucată de burete la 3–4 mm sub suprafață; altfel gletul curge în golul plăcii și rămâne o adâncitură. Umple cu ipsos, apasă bine cu spaclul îngust, trage în cruce. Lasă să se usuce, mai dă o trecere subțire, șlefuiește.

Găuri de 3–10 cm

Aici plasa autoadezivă din fibră de sticlă rezolvă totul. Taie marginile zdrențuite, lipește plasa astfel încât să depășească gaura cu cel puțin 3 cm pe fiecare parte, apoi întinde primul strat de glet peste ea, apăsând ca materialul să intre prin ochiuri. Nu încerca să umpli gaura într-o singură trecere groasă: plasa se lasă înăuntru și rămâne o farfurie. Primul strat doar acoperă plasa, al doilea egalizează, al treilea se întinde larg, pe 30–40 cm, cu spaclul mare.

Găuri de 10–30 cm

Decupează gaura la o formă regulată, un pătrat sau un dreptunghi, cu cuțitul sau cu un fierăstrău de mână pentru gips. Ai două variante de susținere.

Cu șipci. Introduci în gol două bucăți de lemn de 2×4 cm, mai lungi cu 10 cm decât gaura, le prinzi cu șuruburi prin placa existentă, pe margini. Tai peticul exact pe măsura deschiderii și îl înșurubezi în șipci. Rămâne un rost de 2–3 mm pe contur, care se armează cu plasă sau bandă și se gletuiește.

Cu ramă de carton. Tai o bucată de placă cu 5 cm mai mare decât gaura pe fiecare latură. Pe spate trasezi conturul deschiderii, tai numai gipsul până la cartonul din față și îl rupi, lăsând o ramă de carton liberă pe margini. Bagi miezul de gips în gaură, iar rama de carton se lipește pe perete cu glet, ca o bandă. Metoda e mai rapidă, nu cere lemn și ține bine pe perete unde nu se lovește. Într-un hol strâmt, pe traseu de cărucior sau bicicletă, mergi pe șipci.

Peste 30 cm

Dacă gaura e mai lată decât distanța dintre montanți — de obicei 60 cm, uneori 40 cm — decupează placa de la un montant la altul, pe jumătatea lor, ca să ai loc de șuruburi pentru ambele plăci. Sus și jos adaugi două traverse din profil sau din lemn. De aici încolo e montaj de rigips, nu reparație: rost de 2–3 mm, bandă de armare, trei treceri de glet.

Găuri în cărămidă, BCA și beton

Gipsul nu are ce căuta în goluri adânci din zidărie, mai ales pe pereți exteriori sau în încăperi umede. Nu are rezistență, absoarbe apă și, în contact cu metal, îl ajută să rugineacă. Pentru zidărie folosești mortar pe bază de ciment: fie mortar de reparație la sac, fie ciment cu var și nisip. Gletul vine doar la sfârșit, ca finisaj de 1–2 mm.

Pașii, pentru o gaură de câțiva centimetri lăsată de o țeavă scoasă sau de o doză mutată:

  1. Scoate tot ce e slab din gaură — bucăți de tencuială, mortar fărâmicios, praf. Aspiră sau suflă.
  2. Udă bine marginile cu o pensulă și apă. Zidăria uscată suge apa din mortar și acesta nu mai face priză, se face praf.
  3. Umple în straturi de maximum 2 cm, cu pauză de câteva ore între ele. Într-un gol adânc poți îndesa bucăți de cărămidă spartă, cu mortar între ele, ca să nu consumi un sac întreg.
  4. Lasă ultimul strat cu 2–3 mm sub nivelul peretelui și trage tinci sau glet de ciment la final.
  5. După 24–48 de ore, glet de finisaj, șlefuire, amorsă, vopsea.

La BCA ai o soluție mai curată: taie cu fierăstrăul o bucată de BCA pe măsura găurii și lipește-o cu adeziv pentru BCA. Umpli rostul cu același adeziv. Nu bate cuie sau dibluri obișnuite în BCA la reparație, se dezmembrează.

La beton, unde ai armătură vizibilă și ruginită, curăță rugina cu o perie de sârmă, dă un strat de pasivizant pentru oțel și abia apoi mortar de reparație. O bucată de beton care se desprinde de pe un balcon sau de pe un planșeu nu se rezolvă cu mortar peste ea.

Spuma poliuretanică e bună la etanșare, nu la reparație de perete. Se taie, dar nu se poate glefui la nivel, nu ține vopsea și se degradează la lumină. Folosește-o doar în golul din jurul unei țevi de trecere, apoi acoperă-o cu mortar.

Cum se pune gletul ca să nu se vadă peticul

Regula care schimbă totul: strat subțire, 2–3 mm, și cât mai lat. Un petic se ascunde nu pentru că e umplut perfect, ci pentru că trecerea spre perete se face pe o distanță mare. La al treilea strat, întinde gletul pe 40–50 cm în jurul găurii, cu spaclul de 25 cm ținut aproape lipit de perete, și trage o singură mișcare lungă în loc de cinci scurte.

Uscarea depinde de grosime și de cameră. La 20°C și aer normal, un strat subțire e bun de șlefuit în 4–6 ore, unul mai gros în 12–24. Nu grăbi cu suflanta de aer cald — gletul crapă la suprafață și rămâne moale dedesubt. Iarna, într-o cameră neîncălzită, poți aștepta două zile.

Șlefuirea

Începe cu hârtie 120 pe suprafețele mari, termină cu 180 sau 240 pe margini. Verificarea se face cu lumina, nu cu privirea din față: pune o lampă lateral, la 20–30 cm de perete, și razant vei vedea fiecare umflătură. Trece și cu palma; mâna simte denivelări pe care ochiul nu le prinde. Praful de la șlefuit intră în tot apartamentul, așa că închide ușa, pune un cearșaf umed la prag și un burete umed la final pe zona reparată, ca să prinzi praful rămas.

De ce apare o pată mată după vopsit

Aproape toată lumea greșește la final. Gletul proaspăt e mult mai absorbant decât peretele vopsit, așa că vopseaua aplicată direct intră în el și rămâne o pată mată, cu formă exact de petic. Se rezolvă în două feluri, și ai nevoie de amândouă:

  • Amorsă pe zona reparată, o trecere, uscare 2–4 ore. Închide absorbția.
  • Vopsire pe suprafață întreagă, de la un colț la altul sau până la o muchie naturală — tocul ușii, un pilastru, tavanul. Dacă vopsești doar un cerc în mijlocul peretelui, se vede diferența de nuanță chiar cu aceeași vopsea, pentru că peretele vechi s-a schimbat la lumină și de la praf.

Dacă peretele are o textură — tencuială decorativă, vopsea aplicată cu trafalet cu model — reproduce textura pe petic înainte de vopsit, cu buretele sau cu trafaletul, în glet încă moale. Un petic perfect neted pe un perete texturat sare în ochi mai tare decât o gaură.

Greșeli care te obligă să reiei totul

  • Un singur strat gros. Crapă la uscare, aproape garantat, iar crăpătura reapare prin vopsea peste câteva săptămâni.
  • Glet peste carton rupt. Franjurile se umflă și ridică materialul. Taie-le sau lipește-le cu amorsă înainte.
  • Ipsos preparat prea mult. Face priză în 20–40 de minute și după aceea nu se mai poate lucra, oricât adaugi apă. Fă cantități mici, de o mână.
  • Glet obișnuit în baie sau lângă mașina de spălat. Folosește produse rezistente la umezeală și, la înlocuirea unei porțiuni de placă, placă verde.
  • Diblu normal pus din nou în aceeași gaură. Dacă vrei să agăți iar ceva, pune un diblu special pentru rigips, cu fluture metalic sau autofiletant, și nu în gletul reparat, ci la câțiva centimetri, în placă sănătoasă. Peticul nu susține greutate.

Când chemi pe altcineva

La cablu tăiat sau doză spartă în perete, oprești siguranța și chemi un electrician autorizat; nu îngropi o legătură improvizată sub glet, pentru că nu mai poți ajunge la ea. La țeavă de gaz atinsă, oprești robinetul, aerisești și suni la operatorul de distribuție — reparația la instalația de gaz o face doar o firmă autorizată. La țeavă de apă sau de încălzire, izolează pe coloană înainte să desfaci. Iar dacă gaura a apărut singură, fără să o fi făcut nimeni — s-a umflat tencuiala, se desprinde pe o suprafață mare, curge apă pe perete — rezolvi cauza întâi. Un petic pus peste infiltrație ține exact până la următoarea ploaie.

Pașii, pe scurt

0 din 11

Întrebări frecvente

Pot să astup o gaură de diblu doar cu pastă de dinți sau silicon?

Pasta de dinți se usucă, se contractă și cade în câteva luni; siliconul nu primește vopsea și rămâne o pată lucioasă. Amândouă sunt soluții de mutat din chirie, nu reparații. Un pachet de glet de 5 kg costă cât două tuburi de silicon și îți ajunge pentru toate găurile din casă.

Cât se usucă gletul înainte de vopsit?

Un strat subțire de 2–3 mm e bun de șlefuit după 4–6 ore la 20°C, iar zona e gata de vopsit după ce ultimul strat s-a uscat complet, adică 12–24 de ore. Într-o cameră rece sau umedă poate dura două zile. Semnul sigur e culoarea uniformă: gletul umed e mai închis decât cel uscat.

Ce fac dacă gaura din rigips e chiar unde trebuie să pun un raft?

Repar-o pentru aspect, dar nu te sprijini pe petic. Pentru greutate ai nevoie de montantul metalic din spate, pe care îl găsești cu un magnet plimbat pe perete, sau de dibluri speciale pentru gips-carton, cu fluture metalic, puse în placă sănătoasă. Un petic gletuit nu susține nici două kilograme.

Se poate repara o gaură în rigips fără să tai placa?

Da, până la circa 10 cm. Lipești plasă autoadezivă din fibră de sticlă peste gaură, cu depășire de minimum 3 cm pe fiecare parte, și dai trei straturi subțiri de glet. Peste 10 cm plasa se lasă înăuntru și rămâne o adâncitură vizibilă, deci ai nevoie de un petic din placă.

De ce a crăpat gletul pus ieri?

Aproape sigur stratul a fost prea gros sau uscat forțat. Gipsul își reduce volumul la uscare și, dacă e pus câțiva milimetri într-o trecere, fisurează la suprafață. Curăță porțiunea crăpată, pune plasă și reia cu straturi de 2–3 mm, la temperatura camerei, fără suflantă sau aeroterma îndreptată spre perete.

În peretele de BCA pot folosi gips pentru o gaură de 10 cm?

Nu e o idee bună, mai ales pe un perete exterior sau într-o baie. Gipsul nu are rezistență mecanică și absoarbe umezeală. Taie o bucată de BCA pe măsură și lipește-o cu adeziv pentru BCA, apoi finisează cu glet subțire la suprafață.

De citit mai departe