Cât de autonomă e casa ta

Temperatura pe care o ții iarna în camerele locuite.

Cea mai rece temperatură pentru care se dimensionează încălzirea. Cu localitate, o calculăm din datele stației meteo pe 1991–2020: e mai blândă decât valoarea din SR 1907-1, calculată pe clima veche — la unele localități cu câteva grade. Pentru un proiect care trebuie să fie conform, scrie valoarea zonei tale din standard.

Cât de rece e iarna, adunat pe tot anul. Cu cât e mai mare, cu atât încălzești mai mult.

Suprafața utilă a camerelor încălzite, fără pod, garaj și beci.

De la pardoseală la tavan, într-o cameră obișnuită.

Pereții spre exterior, fără ferestre și uși. O calculăm dintr-o casă cu plan pătrat.

Implicit 15% din suprafața încălzită.

Cât de ușor trece căldura prin perete. Mai mic înseamnă mai bine izolat.

De câte ori pe oră se înlocuiește tot aerul din casă, prin aerisire și prin neetanșeități.

Podul neîncălzit e mai cald decât afară, deci tavanul pierde ceva mai puțin.

Pământul de sub casă e mai cald iarna decât aerul de afară.

Soarele prin ferestre, oamenii și aparatele încălzesc și ele casa.

Din tabelul calculatoarelor de încălzire, pentru sistemul ales: 0,92 la o centrală în condensare, 0,45 la o sobă de teracotă, 3,2 la o pompă de căldură aer-apă.

Ce parte din lemnele de foc vine din pădurea sau livada ta, fără să le cumperi.

De pe factură, fără încălzirea electrică. Valoarea de pornire e cea a calculatorului de factură la curent; o casă fără încălzire electrică consumă de obicei 150–400 kWh pe lună.

Puterea instalată, de pe contract sau de pe invertor: numărul de panouri înmulțit cu puterea unuia. 0 dacă nu ai.

Cât produce un kWp spre sud, la înclinarea optimă, într-un an. Cu localitatea aleasă e cifra PVGIS pentru zona ei; fără, 1.250 kWh, valoarea de pornire pentru România.

Fără baterie, o casă folosește pe loc de obicei o treime din producție, ca în calculatorul fotovoltaic; restul pleacă în rețea și se întoarce seara și iarna. Cu baterie, mai mult.

Consumul în casă, din obiceiurile calculatorului de consum de apă: duș, WC, robinete și mașina de spălat. Fără udatul grădinii.

Suprafața în plan a acoperișului ale cărui burlane ajung la rezervor. Implicit amprenta casei.

Un milimetru e un litru pe metru pătrat. Cu localitatea aleasă e suma normalelor lunare ale stației meteo a zonei (ANM, prin OneAPI); fără ea, 640 mm, ordinul de mărime al mediei pe țară — la munte plouă mult mai mult, în Dobrogea mult mai puțin.

Suprafața cultivată cu legume și cartofi, fără alei și gazon.

Media culturilor din tabelul calculatoarelor de grădină, cântărită cu cât se mănâncă din fiecare: multe roșii la metru pătrat, puțină fasole, cartofi la mijloc. Cam 2 kg pe metru pătrat.

Suma consumurilor pe persoană din tabelul culturilor de grădină: roșii, ardei, vinete, varză, ceapă, morcovi, fasole, usturoi și cartofi.

Cinci ouă pe săptămână, 44 de săptămâni de ouat pe an, ca în calculatorul de cost al oului. O hibridă tânără face peste 300 în primul an, o găină de rasă mult mai puține.

Cu tot cu ouăle din prăjituri și paste. Ordinul de mărime al consumului mediu din România, după INS; scrie cât mâncați voi.