Viermele merelor: capcane, momentul stropirii și prevenție

Un măr cu o gaură mică și un pic de rumeguș maroniu la intrare înseamnă că larva a intrat de câteva zile și nu mai iese până nu termină. Viermele merelor (Cydia pomonella) este larva unui fluture mic, cenușiu. Tot ce poți face împotriva lui se joacă în cele câteva zile dintre ponta ouălor și momentul în care larva intră în fruct. Odată ajunsă înăuntru, nicio stropire nu o mai atinge. Capcana îți spune când zboară fluturii, calendarul îți spune când ies larvele, iar tratamentul trebuie să cadă exact atunci.

Cum recunoști atacul și cu ce nu îl confunzi

Larva este alb-rozalie, are capul maro și ajunge la 15–20 mm. Intră în fruct de obicei pe la caliciu (ochiul mărului), în locul unde două mere se ating sau unde o frunză stă lipită de coajă. Sapă o galerie până la casa semințelor, mănâncă semințele, apoi iese pe altă parte. Gaura de intrare e astupată cu excremente maronii, ca un rumeguș fin. După asta o recunoști sigur.

Merele atacate în iunie cad des înainte de vreme. Cele atacate în august rămân pe pom, se coc mai repede în jurul galeriei și putrezesc în depozit.

• Viespea merelor atacă imediat după înflorire. Fructele de mărimea unei alune cad în mai–iunie, miros a ploșniță, iar galeria e superficială, în spirală sub coajă. Se tratează la scuturarea petalelor, nu după calendarul viermelui.
• Molia orientală a fructelor atacă mai ales piersicul și gutuiul, uneori și mărul. Larva e mai mică și răspunde la alt feromon, deci capcana pentru viermele merelor nu o prinde.
• Găurile fără galerie spre centru sunt de obicei de la viespi, păsări sau grindină.

Ciclul de viață și de ce contează data

Larva iernează într-un cocon: sub scoarța crăpată a trunchiului, în araceii vechi, în lăzile de lemn uitate lângă pom sau în sol, la baza tulpinii. Primăvara se transformă în crisalidă, iar fluturii ies cam când mărul termină de înflorit.

Fluturele zboară și depune ouă doar în serile calde. Sub 15 °C la apus aproape nu se întâmplă nimic, așa că o săptămână rece la sfârșitul lui mai poate amâna ponta cu zece zile. Ouăle sunt depuse pe frunze și pe fructe și eclozează în 6–8 zile la 20–25 °C, în până la două săptămâni pe vreme răcoroasă. Larva proaspăt ieșită umblă câteva ore, cel mult o zi, până găsește un fruct. Atunci o prinde stropitul. Doar atunci.

În cele mai multe zone din România sunt două generații pe an. În sud, în anii calzi, apare și o a treia, parțială. La munte, adesea una singură.

Datele se mută cu una-două săptămâni de la un an la altul, așa că tabelul e doar orientativ, iar măsurătoarea o faci cu capcana. Unitățile fitosanitare județene emit buletine de avertizare calculate pe suma temperaturilor din zonă. Dacă ajungi la ele prin direcția agricolă, primărie sau asociațiile de pomicultori, folosește-le alături de capcana ta.

Capcanele cu feromoni: unde, câte, cum le citești

Ce cumperi și unde o pui

Îți trebuie o capcană delta, adică un acoperiș triunghiular din carton sau plastic cu fund lipicios, și o capsulă cu feromonul femelei de Cydia pomonella. Citește eticheta capsulei. Feromonii sunt specifici, iar una pentru molia prunelor nu prinde nimic în măr. Un set costă de obicei 25–50 de lei, o capsulă de schimb 10–20 de lei.

1. Pune capcana la înflorire, cel târziu la scuturarea petalelor. Așa prinzi începutul zborului, nu mijlocul lui.
2. Agaț-o în treimea de sus a coroanei, la 1,5–2 m, pe partea de sud-est, cu deschiderile libere, neacoperite de frunze.
3. Pentru o grădină cu câțiva pomi ajunge una. Într-o livadă mică pui 1–2 pe hectar.
4. Schimbă capsula la 4–6 săptămâni (cât scrie pe ambalaj), iar fundul lipicios când s-a umplut de insecte, praf sau solzi.

Cum citești capcana

Uită-te de două ori pe săptămână, la aceeași oră. Numără fluturii, scoate-i cu un bețișor și notează data și numărul pe o foaie. Fără notițe nu vezi cum crește și scade zborul. Fluturele are 9–10 mm, aripi cenușii cu dungi fine și o pată arămie spre vârf, deci nu e greu de deosebit de muște sau alte molii.

Când prinzi fluturi la două controale la rând, a început zborul. În avertizări se folosește des un prag de 3–5 masculi pe capcană într-o săptămână, iar peste el livezile se tratează. Într-o grădină unde anul trecut ai avut multe mere viermănoase, ia în serios și capturile mai mici. Dacă nu prinzi nimic toată luna mai, dar serile au fost sub 15 °C, nu înseamnă că ai scăpat. Înseamnă că fluturii încă n-au zburat.

Ce nu face capcana

Prinde doar masculi. Femelele rămân și sunt fecundate de masculii care scapă, așa că două-trei capcane într-o curte nu scad vizibil atacul, orice ar scrie pe ambalaj. Confuzia sexuală, metoda care chiar funcționează, cere difuzori de feromoni pe suprafețe de ordinul hectarelor și o populație mică de la început. La un pom sau doi izolați nu are efect, pentru că femelele fecundate vin oricum din curțile vecine.

Când stropești

Prima generație

Nu stropești când vezi primul fluture. Stropești la începutul ieșirii larvelor, adică la 7–10 zile după ce capturile au trecut de prag și serile au rămas peste 15 °C. Pe vreme rece intervalul se lungește spre 10–14 zile. Produsele care lucrează pe ouă (regulatorii de creștere) se dau mai devreme, la începutul pontei, cam la 3–5 zile de la prag. Eticheta spune exact când.

Repeți la intervalul de pe etichetă: de obicei 10–14 zile la insecticidele clasice și 6–8 zile la virusul granulozei. Cât timp capcana prinde fluturi peste prag, protecția trebuie să fie activă. La prima generație ies, de regulă, 2–3 tratamente.

A doua generație

Capturile scad spre sfârșitul lui iunie și cresc din nou în iulie. Noua creștere e semnalul să reiei protecția, cu aceeași regulă de 7–10 zile. A doua generație face cea mai mare pagubă la soiurile de toamnă și iarnă, care stau pe pom până în septembrie–octombrie. La soiurile de vară recolta e aproape, iar aici contează pauza de siguranță, adică numărul de zile de la ultimul tratament până la cules. Pe ultimul îl stabilești după data recoltei, nu după capcană.

Cum stropești, practic

• Stropește seara sau dimineața devreme, fără vânt și fără ploaie anunțată în următoarele ore (eticheta spune câte).
• Udă toată coroana, inclusiv vârful și interiorul, până picură ușor. Un măr pitic de 2–3 m ia 1–2 litri de soluție, unul matur pe portaltoi viguros 5–10 litri.
• Cosește înainte iarba și păpădia înflorită de sub pom, ca să nu stropești albinele odată cu ele.
• Lasă tratamentul pe altă zi dacă sunt peste 25–28 °C. Soluția se evaporă repede și unele produse pătează frunzele.
• Poartă mănuși, ochelari, mască și haine cu mânecă lungă. Copiii și animalele stau departe până se usucă frunzele.

Ce folosești: biologic sau chimic

Cumpără doar produse omologate în România pentru măr, care au Cydia pomonella trecută pe etichetă. Pentru grădina de lângă casă există produse destinate utilizatorilor neprofesioniști. Cele de uz profesional se vând doar persoanelor care au certificat. Nu turna „un pic mai mult”: doza și pauza de siguranță sunt calculate împreună, pe reziduurile din fruct. Dacă ai stupi în vecinătate, anunță-l pe apicultor cu cel puțin două zile înainte de tratament.

Prevenție fără stropit

Brâurile de carton

Larvele mature ies din fructe și caută un loc ferit pentru cocon, așa că urcă sau coboară pe trunchi. Le oferi tu locul: o bandă de carton ondulat, lată de 10–15 cm, legată strâns în jurul trunchiului la 30–50 cm de sol, cu canelurile pe verticală, spre lemn. Pune-o la mijlocul lui iunie. Vara o schimbi la 10–14 zile, pentru că larvele din ea se transformă în fluturi în două-trei săptămâni. Banda plină o arzi. Ultima rămâne pe pom până în octombrie–noiembrie, când larvele s-au retras la iernat, apoi o scoți și o distrugi. O bandă uitată pe trunchi peste iarnă ajunge chiar adăpostul larvelor pe care voiai să le prinzi.

Fructele căzute

Strânge merele căzute la 2–3 zile, pentru că larva părăsește fructul de pe jos în câteva zile. Nu le arunca întregi pe compostul de lângă pomi. Le dai la animale în aceeași zi, le fierbi, le îngropi la peste 30–40 cm sau le închizi în saci puși la soare.

Rărirea și pungile

Larvele intră cel mai des acolo unde fructele se ating. După căderea fiziologică din iunie, rărește la un fruct pe inflorescență și 15–20 cm între fructe. Pe un pom mic sau pe câteva ramuri cu soiul la care ții, poți îmbrăca fructele în pungi de hârtie sau de plasă fină când au mărimea unei nuci, înainte de prima ecloziune. La un pom cu 300–400 de mere te costă o după-amiază. La soiurile colorate scoți pungile cu 2–3 săptămâni înainte de cules, altfel merele rămân palide.

Iarna, la pom și prin curte

În februarie–martie răzuiește scoarța moartă de pe trunchi și de pe ramurile groase cu o perie de sârmă sau o racletă. Lucrează deasupra unei folii și arde ce cade. Nu ține sub pom lăzile de lemn în care au stat mere: spală-le sau păstrează-le închise. Araceii vechi, cioturile rămase de la tăieri și scândurile rezemate de trunchi sunt toate locuri de iernat. Pițigoii și ciocănitorile scot multe larve de sub scoarță iarna, așa că o căsuță pentru pițigoi pusă în livadă te ajută.

Greșeli care lasă viermii în mere

• Stropitul după calendar. „De 1 mai” poate cădea cu două săptămâni înainte de ecloziune, iar produsul s-a degradat când ies larvele.
• Un singur tratament. Zborul ține 4–6 săptămâni pe generație, iar un tratament nu acoperă tot intervalul.
• Tratamentul pornit când vezi mere găurite. Larvele din ele sunt deja la adăpost. Ce vezi atunci arată ce ai ratat acum două săptămâni.
• Uitarea generației a doua. După un iunie curat lași garda jos, iar în august soiurile de iarnă se umplu de găuri.
• Același produs tot sezonul, an de an. Populația din zonă devine rezistentă și efectul scade.
• Mărul nestropit al vecinului. Dacă peste gard e un pom plin de fructe viermănoase, de acolo vin fluturii. Merită să stabiliți împreună zilele de tratament.