Electrod și amperaj pentru sudură

Cum calculăm

Pentru sudura cu electrod învelit, alegerea pornește de la grosimea materialului. Fiecare diametru de electrod are o plajă de grosimi pentru care e potrivit: un electrod de 2,5 mm merge la table de 2–4 mm, unul de 3,2 mm la 3–6 mm, unul de 4 mm la 5–10 mm. Alegem cel mai subțire electrod a cărui plajă ajunge la grosimea ta: un electrod prea gros pe o tablă subțire o străpunge, unul prea subțire pe o tablă groasă nu pătrunde.

Curentul vine din intervalul pe care producătorii îl scriu pe cutie pentru fiecare diametru. Folosim intervalele uzuale ale electrozilor rutilici (E 6013) și bazici (E 7018), ca în fișele tehnice ale producătorilor mari, de exemplu ESAB OK 46.00 și OK 48.00. În interval, alegem un punct după grosime: spre capătul de jos pentru tabla subțire, spre cel de sus pentru cea groasă. Pe verticală, curentul scade cu 10%, iar peste cap cu 15%, și diametrul rămâne cel mult 4 mm, respectiv 3,2 mm, fiindcă baia de metal topit trebuie să rămână mică ca să nu curgă.

Pentru comparație, dăm și regula din atelier, „40 de amperi pe milimetru de electrod”, și tabelul cu toți electrozii tipului ales. Peste 6 mm, o singură trecere nu pătrunde toată grosimea: marginile se șanfrenează și sudura se face în mai multe treceri.

Ce nu face calculatorul

E o estimare pentru reglajul de pornire, nu o procedură de sudare. Curentul exact e cel scris pe cutia electrozilor tăi, iar reglajul fin se face după cum curge baia. Nu se ocupă de sudura MIG, TIG sau cu flacără, de oțelurile inoxidabile, de fontă sau de aluminiu, care cer alți electrozi și alte reguli. Nu verifică rezistența îmbinării. Pentru structuri, recipiente sub presiune, instalații de gaz sau orice piesă de care depinde siguranța cuiva, sudura o face și o verifică un sudor autorizat. Poartă mască de sudură, mănuși și haine care nu iau foc, și lucrează într-un loc aerisit.