Glet și lavabil

Cum calculăm

Gletul se socotește în kilograme pe metru pătrat și pe milimetru de grosime. Un milimetru întins pe un metru pătrat înseamnă un litru de pastă, iar fișele tehnice spun câte kilograme de material intră în el: în jur de 1 kg la gletul de ipsos, în jur de 1,3 kg la cel pe bază de ciment și în jur de 1,7 kg la pasta gata preparată, care își poartă apa cu ea. Înmulțim suprafața cu numărul de straturi, cu grosimea medie a unui strat și cu acest consum, adăugăm rezerva și împărțim la mărimea sacului.

Grosimea face toată diferența

Primul strat umple denivelările tencuielii și are 1–2 mm; cel de finisaj e sub un milimetru. Pornim de la o medie de 1 mm pe strat, iar intervalul arată cât îți trebuie dacă straturile ies cu 30% mai subțiri sau cu 50% mai groase. Pe un perete cu valuri, cumpără pentru capătul de sus: un sac nefolosit se păstrează, o lucrare oprită la jumătate nu.

Amorsa și lavabilul

Amorsa se dă într-un strat subțire și acoperă în jur de 13 m² pe litru. Socotim implicit două straturi: unul pe tencuială, înainte de glet, și unul pe glet, înainte de vopsea. Lavabilul se socotește din randamentul pe strat, implicit 11 m² pe litru, cât scrie pe majoritatea găleților. Pe un perete real iese adesea până la 15% mai puțin, de aceea și litrii de lavabil au un interval. Litrii devin găleți de 2,5, 8,5 și 15 litri, cu cât mai puțină vopsea rămasă.

Ce nu face calculatorul

Nu măsoară camera: suprafața o scrii tu, fără uși și ferestre, sau o afli cu calculatorul de vopsea. Nu socotește tencuiala, plasa din fibră de sticlă pe fisuri, profilele de colț, banda de hârtie de la îmbinările de gips-carton sau hârtia abrazivă. Consumurile sunt cele obișnuite din fișele tehnice; ale produsului tău sunt pe sac și se scriu la „Toate valorile folosite”. Nu avem prețuri verificate, deci costul apare numai după ce scrii prețurile de la magazin.