Energie
Cât consumă frigiderul, mașina de spălat și TV-ul: tabele reale
Consumul în kWh și în lei pe an pentru frigidere, programe de spălare și televizoare de diferite diagonale, ca să vezi unde se duc banii și ce merită schimbat.
Pe scurt
O combină frigorifică nouă consumă 170–270 kWh pe an, una de 15 ani poate trece de 500. La mașina de spălat aproape tot curentul încălzește apa, deci temperatura programului decide costul. La televizor, modul de imagine și pornirea rapidă din standby pot adăuga peste 100 de lei pe an fără să observi.
350–550 kWh/an
consumul unei combine frigorifice de 12–20 de ani, față de 170–200 la una nouă de clasă D
0,4 vs 1,2 kWh
o spălare la 30°C față de una la 60°C, la o mașină de 7–8 kg plină
5–20 W
cât poate trage permanent un televizor cu pornire rapidă sau un decodor, față de sub 1 W în standby simplu
Cuprins
Într-un apartament fără încălzire electrică, frigiderul, mașina de spălat și televizorul adună de obicei 500–1.000 kWh pe an, adică o treime sau mai mult din factură. Diferența dintre capătul de jos și cel de sus nu ține de noroc. Ține de trei-patru lucruri pe care le poți verifica într-o după-amiază: cât de vechi e frigiderul, la ce temperatură speli și ce face televizorul când crezi că e oprit.
Cât plătești de fapt pe un kWh
Toate cifrele în lei din tabelele de mai jos sunt calculate la 1,30 lei/kWh, cu tot cu transport, distribuție, certificate verzi și TVA. Prețul tău poate fi altul, în funcție de furnizor și ofertă. Ca să-l afli, ia ultima factură, împarte suma totală pentru energie electrică la numărul de kWh facturați și ai prețul real, nu pe cel din reclamă.
Formula pentru orice aparat e aceeași:
- putere (W) × ore de funcționare ÷ 1.000 = kWh
- kWh × prețul tău pe kWh = lei
Un bec de 10 W ținut aprins 10 ore face 0,1 kWh, adică 13 bani. Un televizor de 100 W, 5 ore pe seară, tot anul, face 182 kWh, adică 237 de lei. De aici încep diferențele.
Frigiderul: consumul pe tipuri și vârste
Frigiderul e singurul dintre cele trei care merge non-stop. Compresorul pornește și se oprește singur, deci puterea de pe plăcuță (de obicei 80–150 W) nu-ți spune mare lucru. Contează consumul pe an.
| Tip de frigider | Situație | kWh/an | Lei/an |
|---|---|---|---|
| Mic, sub blat, 120–140 l | nou, clasa E–F | 100–150 | 130–195 |
| Combină 300–350 l | nouă, clasa E | 220–270 | 285–350 |
| Combină 300–350 l | nouă, clasa D | 170–200 | 220–260 |
| Combină 300–350 l | nouă, clasa C sau mai bună | 120–160 | 155–210 |
| Combină 300 l | 12–20 de ani, garnituri obosite | 350–550 | 455–715 |
| Side-by-side 550–650 l | nou, cu dozator de apă | 300–420 | 390–545 |
| Ladă frigorifică 200–300 l | nouă | 150–250 | 195–325 |
Intervalele sunt late pentru că același frigider consumă diferit în bucătării diferite. Cifra de pe etichetă e obținută în laborator, fără deschideri de ușă și la temperaturi controlate. Acasă iese aproape mereu mai mult.
Ce umflă consumul frigiderului
- Locul. Lângă aragaz, cuptor, calorifer sau în soare direct, compresorul lucrează mai mult. Vara, într-o bucătărie de 28°C, consumul poate fi cu 20–40% peste cel din iarnă.
- Spațiul din spate. Grila sau condensatorul din spate are nevoie de aer. Lasă câțiva centimetri liberi, cât cere manualul (de obicei 5–10 cm), și nu îngropa frigiderul într-o nișă închisă sus.
- Setarea. În frigider ajung 4°C, în congelator −18°C. Fiecare grad în plus de frig costă în jur de 5% din consum. Multă lume ține butonul pe maxim „ca să fie sigur” și plătește degeaba.
- Gheața. La congelatoarele fără No Frost, un strat de gheață mai gros de 5 mm izolează vaporizatorul și mărește consumul. Dezgheață când ajungi acolo, nu o dată la doi ani.
- Garnitura. Prinde o foaie de hârtie în ușă și trage de ea. Dacă iese fără niciun efort, ușa lasă aer cald să intre. Verifică în mai multe puncte, mai ales la colțuri.
- Praful. La modelele cu grila neagră în spate, un strat gros de praf îngreunează răcirea. Scoate frigiderul din priză înainte să-l cureți cu peria.
Mâncarea pusă fierbinte și ușa ținută deschisă cât te gândești ce mănânci contează și ele, dar mai puțin decât crezi. Locul și setarea fac diferența mare.
Când merită schimbat un frigider care încă merge
Fă calculul înainte. Dacă frigiderul vechi consumă 450 kWh/an și unul nou, clasa D, 185 kWh/an, economisești 265 kWh, adică vreo 345 de lei pe an. O combină nouă de clasă D costă de obicei 2.500–3.500 de lei. Îți recuperezi banii în 7–10 ani, cam cât trăiește și frigiderul nou.
Concluzia practică: nu schimba un frigider funcțional doar pentru etichetă. Schimbă-l dacă l-ai măsurat și consumă peste 500 kWh/an, dacă se strică oricum sau dacă garnitura și compresorul dau semne. Clasele A și B costă mult mai mult decât D, iar diferența de 40–60 kWh/an se recuperează greu.
Mașina de spălat: consumul pe program
La mașina de spălat, cea mai mare parte din curent, de obicei peste 80%, se duce pe încălzirea apei. Motorul și pompa contează puțin. De aceea temperatura aleasă decide aproape tot.
| Program (mașină de 7–8 kg, plină) | kWh/ciclu | Lei/ciclu |
|---|---|---|
| Rapid 30°C, 15–30 min | 0,15–0,30 | 0,20–0,40 |
| Bumbac 30°C | 0,35–0,50 | 0,45–0,65 |
| Eco 40–60 | 0,50–0,80 | 0,65–1,05 |
| Bumbac 40°C | 0,60–0,90 | 0,80–1,15 |
| Bumbac 60°C | 1,00–1,40 | 1,30–1,80 |
| Bumbac 90°C sau igienizare | 1,80–2,50 | 2,35–3,25 |
Iarna, aceeași spălare costă mai mult. Apa rece intră în mașină la 8–10°C, față de 18–20°C vara, iar rezistența are mai mult de încălzit.
Programul Eco 40–60 pare ciudat: ține 3–4 ore și totuși consumă mai puțin decât un 40°C clasic. Motivul e că nu urcă de fapt până la 40°C sau 60°C, ci compensează temperatura mai mică prin timp mai lung și înmuiere. Pentru rufele obișnuite de bumbac merge bine. Pentru prosoape de bucătărie unsuroase sau lenjerie de la cineva bolnav, nu e înlocuitor pentru 60°C.
Pe un an, o familie de patru care spală de cinci ori pe săptămână face în jur de 260 de cicluri. La o medie de 0,7 kWh, înseamnă 180 kWh, adică 235 de lei. Dacă muți jumătate din spălări de la 60°C la 30–40°C, economisești 60–80 kWh pe an. Nu e enorm, dar nu cere nimic în schimb.
Ce nu ajută: mașina pornită pe jumătate goală. Un ciclu la 40°C cu 3 kg costă aproape cât unul cu 7 kg, pentru că apa și încălzirea scad mult mai puțin decât încărcătura.
Uscătorul și mașina de spălat cu uscare
Aici consumul sare. Un uscător clasic cu condensare folosește 3–4,5 kWh pentru 8 kg de rufe, adică 4–6 lei pe tură. Unul cu pompă de căldură coboară la 1,5–2,2 kWh, dar tura ține 2–3 ore. Mașinile de spălat cu uscare integrată sunt de obicei cele mai scumpe la uscat, 3–5 kWh pe ciclu, și usucă mai puțin decât spală.
Dacă folosești uscătorul, centrifugarea contează: rufele scoase la 1.400 de rotații au mai puțină apă decât cele de la 1.000, iar uscătorul lucrează mai puțin.
Televizorul: consumul pe diagonală și tehnologie
La televizor, cifrele de mai jos sunt pentru 5 ore pe zi, adică 1.825 de ore pe an, în modul de imagine standard.
| Televizor | Putere tipică pornit | kWh/an | Lei/an |
|---|---|---|---|
| 32" LED HD | 25–40 W | 45–75 | 60–95 |
| 43" LED 4K | 50–80 W | 90–145 | 120–190 |
| 55" LED 4K | 80–120 W | 145–220 | 190–285 |
| 55" OLED | 100–150 W | 180–275 | 235–355 |
| 65" LED 4K | 110–170 W | 200–310 | 260–405 |
| 75" LED sau mini-LED | 150–250 W | 275–455 | 355–590 |
Diagonala mare costă. Un 65" consumă cam de două ori cât un 43", la aceleași ore. Dar setările pot muta televizorul dintr-un rând în altul.
- Modul „Vivid” sau „Dinamic”, pe care multe televizoare îl au din magazin, consumă cu 30–60% mai mult decât „Standard” sau „Eco”. Imaginea e și mai puțin naturală.
- Conținutul HDR împinge luminozitatea la maxim. Un film HDR poate trage cu 50% mai mult decât același film în SDR.
- Senzorul de lumină ambientală, dacă îl pornești, scade luminozitatea seara, când nici nu ai nevoie de ea.
Standby-ul, pornirea rapidă și decodorul
Un televizor nou, în standby simplu, trage sub 1 W. Pe un an, asta înseamnă 4–8 kWh, sub 10 lei. Problema apare la opțiunea de pornire rapidă (numită diferit de la producător la producător), care ține televizorul pe jumătate treaz ca să pornească instantaneu. În acest mod poate trage 5–20 W. La 19 ore pe zi de așteptare și 12 W, ies 83 kWh pe an, peste 100 de lei, doar ca să câștigi câteva secunde la pornire.
Decodorul de la cablu sau IPTV e și mai rău, pentru că de cele mai multe ori nu intră deloc în standby real: 8–15 W permanent, adică 70–130 kWh pe an. Același lucru la consola de jocuri lăsată în modul de repaus cu descărcări și la soundbar-ul care stă cu leduri aprinse. Un prelungitor cu întrerupător pentru tot colțul televizorului rezolvă problema. Lasă însă decodorul să stea pornit dacă operatorul face actualizări noaptea și se plânge când îl găsește oprit.
Cele trei puse laolaltă: două gospodării
Ca să vezi unde e diferența mare, iată două apartamente cu aceleași obiceiuri, dar aparate și setări diferite.
| Aparat | Gospodăria A | Gospodăria B |
|---|---|---|
| Frigider | combină de 15 ani, lângă aragaz: 450 kWh | combină nouă clasa D, loc aerisit: 185 kWh |
| Mașină de spălat | des la 60°C: 220 kWh | mai ales Eco 40–60 și 30°C: 140 kWh |
| Televizor 55" LED | mod Vivid: 230 kWh | mod Standard: 150 kWh |
| Standby (decodor, pornire rapidă) | 170 kWh | 20 kWh |
| Total pe an | 1.070 kWh ≈ 1.390 lei | 495 kWh ≈ 645 lei |
Din cei aproape 750 de lei diferență, frigiderul face cam o treime. Restul vine din setări și standby, adică din lucruri care nu costă nimic de schimbat.
Cum îți măsori singur consumul
Tabelele îți dau ordinul de mărime. Aparatul tău poate fi peste sau sub. Ca să afli exact, ai două variante.
Cu priza cu wattmetru
O priză cu afișaj de consum costă 40–80 de lei și se pune între aparat și perete. Verifică pe ea curentul maxim suportat (de obicei 16 A, adică vreo 3.600 W), ca să nu o folosești la aparate mai mari.
- Frigiderul: lasă-l măsurat cel puțin 48 de ore, ideal o săptămână, pentru că ciclurile compresorului și dezghețarea automată variază. Înmulțește consumul pe zi cu 365.
- Mașina de spălat: pornește priza de la zero înainte de un program și citește la final. Repetă pentru programele pe care le folosești des.
- Televizorul: notează puterea pornit, în modul tău obișnuit, apoi puterea după ce îl stingi din telecomandă. A doua cifră e cea care te surprinde.
Cu contorul
Dacă n-ai priză de măsurat, poți folosi contorul electronic, care arată kWh cu zecimale. Seara, scoate din priză tot ce poți în afară de frigider, notează indexul, iar dimineața citește din nou. Nu e precis, pentru că rămân pe fir router, centrală și alte consumatoare mici, dar arată repede dacă frigiderul face 0,5 sau 1,5 kWh pe noapte. Nu deschide tabloul și nu umbla la contor; citești doar afișajul.
Ce scrie pe eticheta energetică și cât s-o crezi
Din martie 2021, în UE etichetele pentru frigidere, mașini de spălat și televizoare au fost refăcute pe scala A–G, fără plusuri. Un frigider care avea vechiul A+++ a ajuns de multe ori C sau D pe eticheta nouă, fără să consume mai mult. Nu compara o etichetă veche cu una nouă.
- Frigider: eticheta dă consumul în kWh/an. E cifra cea mai utilă, dar socotește că acasă vei avea cu 10–30% mai mult.
- Mașina de spălat: eticheta dă kWh la 100 de cicluri, măsurați pe programul Eco 40–60. Dacă speli des la 60°C sau 90°C, consumul tău real va fi peste.
- Televizor: eticheta dă kWh la 1.000 de ore, separat pentru SDR și HDR. Înmulțește cu orele tale: la 5 ore pe zi, ai 1,8 mii de ore pe an. Valoarea e măsurată în modul implicit, nu în „Vivid”.
La alegerea între două modele, eticheta e bună. Ca prognoză pentru factura ta, e doar un punct de plecare.
Întrebări frecvente
Cât consumă un frigider pe zi?
O combină nouă de 300 l consumă de obicei 0,45–0,75 kWh pe zi, adică 60 de bani–1 leu. Una veche, de peste 12 ani, ajunge des la 1–1,5 kWh pe zi. Vara, în bucătărie caldă, cifrele cresc.
Merită să scot frigiderul pe balcon iarna, ca să consume mai puțin?
De obicei nu. Fiecare frigider are o clasă climatică (SN, N, ST, T) care arată la ce temperaturi ale camerei funcționează corect; multe sunt făcute pentru minimum 16°C, unele pentru 10°C. Sub această limită termostatul nu mai pornește compresorul, iar congelatorul se poate dezgheța. Uită-te pe plăcuța din interior înainte să încerci.
E mai ieftin să speli noaptea?
Doar dacă ai tarif diferențiat zi-noapte, scris pe contract. Cu tarif unic, kWh costă la fel la orice oră. Dacă ești prosumator cu panouri, e mai avantajos invers: speli la prânz, când produc panourile.
Consumă un televizor OLED mai mult decât unul LED?
La aceeași diagonală, un OLED consumă de obicei puțin mai mult în imagini luminoase și mai puțin în scene întunecate. Pe un amestec obișnuit de programe, diferența e de 10–30%. Setarea de imagine contează mai mult decât tehnologia.
Programele la 20°C chiar economisesc ceva?
Da, consumă în jur de 0,2–0,3 kWh, pentru că apa abia se încălzește. Merg pentru haine purtate o zi, fără pete. Pentru prosoape, lenjerie și haine de lucru murdare rezultatul e slab, iar o mașină spălată mereu rece face depuneri și miros; rulează din când în când un program la 60°C sau de curățare a cuvei.
Cât consumă mașina de spălat când stă în priză?
Mașinile noi trag sub 1 W când sunt oprite din buton și câțiva wați cu afișajul aprins sau cu pornire întârziată setată. Pe un an sunt câțiva kWh, sub 10 lei. Nu e locul unde merită să cauți economii.
