Perete din BCA sau cărămidă

Cum calculăm

Din lungimea și înălțimea peretelui scădem golurile și obținem suprafața de zidit. Fiecare bloc ocupă pe fața peretelui lungimea lui plus rostul vertical, înmulțită cu înălțimea lui plus rostul orizontal. Un bloc de BCA de 600 × 200 mm, așezat pe adeziv de 2 mm, ocupă 0,602 × 0,202 = 0,1216 m², deci intră 8,22 blocuri pe metru pătrat. Un perete de 10 × 2,5 m cu 3 m² de goluri are 22 m² de zidit, adică 181 de blocuri, iar cu 5% pierderi 190.

Formatele folosite sunt cele obișnuite: BCA de 600 × 200 mm, pe adeziv subțire; cărămidă plină de 240 × 115 × 63 mm, pe rosturi de 10 mm; blocuri ceramice cu goluri verticale și nut și feder, care nu au rost vertical cu mortar și stau pe rosturi orizontale de 12 mm. La un perete de cărămidă de 24 cm se pun două cărămizi pe grosime, deci numărul pe metru pătrat se dublează.

Mortarul sau adezivul se socotește din geometrie: volumul peretelui minus volumul blocurilor din el e exact volumul rosturilor. Din litri trecem în kilograme cu cât mortar uscat dă un litru de mortar gata, în jur de 1,6 kg după ce scriu de obicei fișele, apoi în saci. Pentru zidăria de cărămidă iese mult mortar, aproape o cincime din perete; pentru BCA pe adeziv subțire, câțiva litri pe metru pătrat.

Buiandrugii se socotesc dacă scrii câte goluri au nevoie de ei și lățimea lor adunată: lungimea e golul plus reazemul de la fiecare capăt, implicit 25 cm. Toate valorile presupuse sunt în panoul cu toate valorile, unde le poți schimba.

Ce nu face calculatorul

Nu dimensionează peretele. Grosimea și materialul pereților de rezistență, centurile, stâlpișorii și buiandrugii le stabilește proiectul, după zona seismică și încărcări; un inginer autorizat decide. Nu socotește patul de mortar de sub primul rând de BCA, armătura din rosturi, ancorele de legătură cu stâlpii și nici tencuiala. Nu avem prețuri verificate de pornire: costul apare după ce scrii prețul unui bloc și al unui sac.