Răsărit, apus și durata zilei

Cum calculăm

Nu folosim tabele: orele se calculează pentru localitatea și ziua alese, din poziția Pământului pe orbită. Metoda e ecuația răsăritului în forma simplificată din Astronomical Algorithms a lui Jean Meeus, aceeași pe care se sprijină calculatorul solar al NOAA. La latitudinile României e precisă la un minut.

Pașii

Din dată aflăm unde se află Pământul pe orbită și, de aici, declinația soarelui: cât de sus sau de jos față de ecuator bate soarele în ziua aceea, de la +23,4° la solstițiul de vară la −23,4° la cel de iarnă. Din longitudinea localității aflăm amiaza solară, momentul în care soarele e cel mai sus. Din latitudine și declinație aflăm cât timp stă soarele deasupra orizontului: jumătate înainte de amiază, jumătate după.

Răsăritul și apusul se socotesc pentru soarele aflat la 0,83° sub orizont, nu la zero: atmosfera îndoaie lumina și vedem soarele puțin înainte să fie geometric deasupra orizontului, iar momentul se măsoară după marginea de sus a discului, nu după centru. Zorii și amurgul civil sunt momentele în care soarele e la 6° sub orizont.

Ora de pe ceas

Rezultatele sunt în ora României: ora de iarnă, cu două ore înaintea timpului universal, și ora de vară, cu trei ore, între ultima duminică din martie și ultima duminică din octombrie, cum cere regula europeană. De aceea, în ziua schimbării, răsăritul sare cu o oră față de ziua dinainte.

Tabelul de sub rezultat arată aceleași ore pentru mijlocul fiecărei luni a anului ales, ca să vezi dintr-o privire cât crește și cât scade ziua.

Ce nu face calculatorul

Nu știe ce e în jurul tău: un deal, o pădure sau un bloc pot întârzia răsăritul pe care îl vezi cu zeci de minute. Nu ține seama nici de altitudine: de pe un vârf de munte soarele se vede ceva mai devreme. Iar fără localitate aleasă socotim pentru centrul geografic al țării, ceea ce poate greși cu un sfert de oră la marginile ei.