Metodic

Jgheaburi și burlane

Câte burlane îți trebuie, de ce diametru și câți metri de jgheab, după suprafața acoperișului și cât de tare plouă.

Amprenta acoperișului văzut de sus, cu streșinile: lungimea înmulțită cu lățimea, nu suprafața apelor înclinate. Ploaia cade pe verticală, deci contează proiecția.

Toate laturile pe care se pune jgheab, adunate. La o casă în două ape de 12 m, două streșini de câte 12 m.

Câte jgheaburi independente sunt, fiecare cu scurgerea lui. O casă în două ape are două; una în patru ape are patru, dacă jgheaburile nu se unesc la colțuri.

Diametrul din sistemul pe care vrei să-l cumperi. Tabelul de dedesubt arată câte burlane ar ieși cu fiecare.

Toate valorile folosite

Cât de tare plouă în cele mai intense cinci minute ale unei averse. Implicit 108 mm/h, adică 300 l/s la hectar, valoarea folosită în lipsa datelor locale de vechiul DIN 1986-2. Intensitatea pentru zona ta o dau curbele din STAS 9470 sau un proiectant de instalații.

Cât burlan intră pe fiecare scurgere, de la jgheab până jos.

Burlane

–

Rezultat neactualizat: corectează câmpul marcat.

Scrie ca să vezi rezultatul.

Scrie ca să vezi rezultatul.

Corectează câmpurile marcate ca să vezi rezultatul.

Calculat cu datele din octombrie 2026.

Estimare. Intensitatea ploii pentru zona ta și dimensionarea finală le dă un proiectant de instalații; distanțele dintre cârlige și brățări sunt cele din instrucțiunile sistemului ales.

Cu fiecare diametru

Burlan Jgheab obișnuit Duce Acoperiș pe burlan Burlane

Ce cumperi

Ce Cât Cum se socotește
Ipotezele folosite
Mărime Valoare De unde Modifică

Compară variante

Salvează ce vezi acum, schimbă o cifră și salvează din nou: le vezi una lângă alta. Variantele rămân în acest browser.

Poți păstra cel mult trei variante.

Browserul nu păstrează date pentru site, deci variantele nu pot fi salvate.

Cât contează fiecare cifră

Cum calculăm

Pornim de la apa care cade pe acoperiș în timpul unei averse puternice și o împărțim la cât poate duce un burlan. Rezultatul, rotunjit în sus, e numărul de burlane; dar nu mai puține decât streșinile separate, fiindcă fiecare jgheab are nevoie de scurgerea lui.

Apa de pe acoperiș

Debitul e suprafața în plan înmulțită cu intensitatea ploii. O ploaie de 108 mm/h înseamnă 108 litri pe metru pătrat într-o oră, adică 0,03 litri pe secundă. Pe un acoperiș de 120 m² în plan, asta face 3,6 litri pe secundă. Socotim că toată apa ajunge în jgheab, cum cere EN 12056-3 pentru acoperișuri.

Cât duce un burlan

Capacitatea unui burlan vertical o dă formula Wyly–Eaton din standardul european EN 12056-3: crește cu diametrul la puterea 8/3, deci un burlan de 100 mm duce cu peste 30% mai mult decât unul de 90 mm. O socotim pentru un grad de umplere de 0,2, cel prudent din standard: apa curge pe pereții țevii și lasă loc aerului la mijloc. Cu aceste ipoteze, un burlan de 90 mm duce în jur de 3,5 litri pe secundă, adică apa de pe aproape 117 m² de acoperiș. Tabelul arată aceeași socoteală pentru toate diametrele obișnuite.

Jgheabul și accesoriile

Jgheabul îl propunem pe cel vândut de obicei cu burlanul ales: 125 mm la burlanele de 87–90 mm, 150 mm la cele de 100–110 mm. Cârligele le socotim cam la 60 cm, brățările de burlan cam la 2 m, iar la fiecare burlan trei coturi: două ca să ocolească streașina și unul jos. Distanțele exacte sunt în instrucțiunile sistemului; în zonele cu zăpadă multă, cârligele se pun mai des.

Ce nu face calculatorul

Nu cunoaște intensitatea ploii din localitatea ta: valoarea implicită e una de calcul generală, iar pentru o clădire mare sau pentru o rețea de canalizare pluvială calculul îl face un proiectant de instalații. Nu verifică jgheabul în sine — panta lui, poziția gurilor de scurgere și dacă apa ajunge la burlan înainte să dea pe dinafară. Nu socotește nici scurgerea apei de la baza burlanelor.

Exemple de rezultate

Exemplu Burlane Sistemul Jgheab Burlan Suprafață pe un burlan Apa de pe acoperiș la ploaia de calcul
Casă în două ape, 120 m² în plan, două streșini de 12 m, burlan Ø 90 2 bucăți jgheab de 125 mm cu burlan Ø 90 mm 24,0 m 6,0 m 117 m² între 90 și 167 m² 3,60 l/s între 2,52 și 4,68 l/s
Casă cu etaj în patru ape, 200 m², 58 m de streașină, burlan Ø 100 4 bucăți jgheab de 150 mm cu burlan Ø 100 mm 58,0 m 24,0 m 155 m² între 119 și 221 m² 6,00 l/s între 4,20 și 7,80 l/s
Hală de 600 m² în două ape, burlan Ø 120 3 bucăți între 2 și 4 bucăți jgheab de 180 mm cu burlan Ø 120 mm 60,0 m 15,0 m 252 m² între 194 și 360 m² 18,00 l/s între 12,60 și 23,40 l/s

Întrebări frecvente

De ce suprafața în plan și nu suprafața acoperișului?

Fiindcă ploaia cade de sus. Un acoperiș abrupt are mai multă tablă decât unul plat peste aceeași casă, dar primește aceeași apă. Se ia amprenta văzută de sus, cu streșinile. Doar la ploile cu vânt puternic un acoperiș înalt prinde ceva mai mult, iar intervalul de lângă rezultat acoperă diferența.

Ce înseamnă ploaia de calcul de 108 mm/h?

Nu că plouă o oră cu atâta, ci că în cele mai intense cinci minute ale unei averse apa vine în ritmul acesta. E valoarea de 300 de litri pe secundă la hectar, folosită în lipsa datelor locale de vechiul standard german DIN 1986-2. În România, curbele de intensitate pe zone sunt în STAS 9470; un proiectant îți spune valoarea pentru localitatea ta.

E mai bine un burlan mai gros sau mai multe burlane?

Mai multe burlane scurtează drumul apei prin jgheab, deci jgheabul se umple mai puțin la mijloc, și lasă o rezervă dacă unul se înfundă cu frunze. Un burlan mai gros duce mai multă apă, dar jgheabul din dreptul lui trebuie să o poată aduce. La jgheaburi lungi, două burlane la capete sunt de obicei mai sigure decât unul gros.

Versiunea calculatorului 1.0.0 · date de referință din octombrie 2026