Iaz cu pești: densitate și hrană
Câți pești de puiet pui într-un iaz după suprafața lui, cât furaj le trebuie într-un sezon și cât pește poți scoate toamna, cu crap singur sau în policultură.
Pește la recoltare
–
Rezultat neactualizat: corectează câmpul marcat.
Scrie ca să vezi rezultatul.
Scrie ca să vezi rezultatul.
Corectează câmpurile marcate ca să vezi rezultatul.
scrie
Calculat cu datele din octombrie 2026.
Ordin de mărime pentru un iaz de gospodărie. Ce dă iazul tău depinde de apă, de fund, de oxigen și de iarnă; un pescar cu experiență în zonă sau un specialist în piscicultură îl poate aprecia mai bine. Popularea unui iaz poate cere aviz de la Apele Române și înregistrare la ANPA.
Ce pui în iaz
| Specia | Bucăți | Puiet | La recoltare |
|---|---|---|---|
Ipotezele folosite
| Mărime | Valoare | De unde | Modifică |
|---|---|---|---|
| · |
Compară variante
Salvează ce vezi acum, schimbă o cifră și salvează din nou: le vezi una lângă alta. Variantele rămân în acest browser.
Browserul nu păstrează date pentru site, deci variantele nu pot fi salvate.
Cât contează fiecare cifră
Datele folosite
Calculat pe metodic.ro, .
Cum calculăm
Un iaz produce pește pe hectar, ca un câmp. Fără nicio hrană, din planctonul și viețuitoarele de pe fund, un iaz obișnuit crește în jur de 300 kg de pește pe hectar într-un sezon. Hrănit cu cereale, ajunge la în jur de 1.000 kg, iar cu furaj granulat bogat în proteină, la 2.000 kg — ordinele de mărime ale creșterii semi-intensive a crapului din fișa FAO pentru Cyprinus carpio. Sunt cifre în curs de validare, iar iazul tău poate da mai mult sau mai puțin, după apă și fund.
Din producția pe hectar și suprafață aflăm câte kilograme câștigă peștii într-un sezon. Fiecare pește aduce diferența dintre greutatea la recoltare și cea a puietului, ținând seama că nu toți ajung la toamnă. Împărțind, aflăm câți pești să populăm. Pentru un iaz de 1.000 m² hrănit cu cereale, peștii câștigă 100 kg; un puiet de 300 de grame care ajunge la 1,2 kg, cu 80% supraviețuire, aduce 0,66 kg, deci populăm în jur de 150 de pești și scoatem toamna 145 kg.
Furajul se dă numai pentru producția de peste cea naturală: aceea vine gratis din iaz. Cu cereale trebuie 3,5 kg pentru fiecare kilogram în plus, cu granule 1,8. Iazul din exemplu cere 245 kg de cereale într-un sezon de 150 de zile, adică 1,6 kg pe zi în medie — puțin primăvara, dublu în iulie și august.
Policultura
Crapul caută hrana pe fund. Sângerul și novacul filtrează planctonul din apă, iar amurul mănâncă plantele. Puși alături, folosesc hrană pe care crapul n-o atinge, deci iazul dă mai mult pește cu același furaj. Socotim un spor de 30%, împărțit între sânger, novac și amur — o proporție orientativă, în curs de validare.
Ce nu face calculatorul
Nu măsoară oxigenul, temperatura sau calitatea apei, care decid totul: o noapte caldă fără oxigen poate omorî tot peștele dintr-un iaz prea populat. Nu ține seama de fertilizarea iazului, de păsările ihtiofage, de boli sau de pierderile de iarnă dincolo de procentul scris. Nu socotește costul apei, al săpăturii sau al muncii. Popularea unui iaz poate cere aviz de gospodărire a apelor și înregistrare la ANPA; un specialist în piscicultură apreciază mai bine ce poate da iazul tău.
Exemple de rezultate
| Exemplu | Pește la recoltare | Puiet de populat | Puiet pe metru pătrat | Puiet, în kilograme | Furaj pe sezon | Furaj pe zi, în medie | Volumul de apă | Puiet și furaj | Cost pe kilogram de pește recoltat | Rămâne după puiet și furaj |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Iaz de 1.000 m², crap hrănit cu cereale | 145 kg între 105 și 185 kg | 150 buc între 100 și 215 buc | 0,15 buc/m² între 0,10 și 0,22 buc/m² | 45,5 kg între 30,3 și 64,6 kg | 245 kg între 120 și 365 kg | 1,6 kg/zi între 0,8 și 2,4 kg/zi | 1.200 m³ | – | – | – |
| Iaz de 500 m², fără hrană | 20 kg între 20 și 25 kg | 25 buc între 20 și 30 buc | 0,05 buc/m² între 0,04 și 0,06 buc/m² | 6,8 kg între 6,3 și 8,3 kg | 0 kg | 0,0 kg/zi | 500 m³ | – | – | – |
| Un hectar în policultură, cu cereale și prețuri | 1.890 kg între 1.370 și 2.400 kg | 1.970 buc între 1.315 și 2.800 buc | 0,20 buc/m² între 0,13 și 0,28 buc/m² | 590,9 kg între 393,9 și 840,4 kg | 2.450 kg între 1.210 și 3.640 kg | 16,3 kg/zi între 8,1 și 24,3 kg/zi | 15.000 m³ | 17.710 lei între 11.300 și 25.380 de lei | 9,37 lei/kg între 8,49 și 10,80 lei/kg | 16.320 de lei |
Întrebări frecvente
Câți pești pun într-un iaz de 1.000 m²?
Pentru crap de consum, pornind de la puiet de două veri de 300 de grame și hrănind cu cereale, în jur de 150 de pești, adică unul la 6–7 metri pătrați. Fără hrană, iazul ține de trei ori mai puțini. Un iaz prea populat nu dă mai mult pește, ci pești mai mici și nopți fără oxigen.
Cu ce hrănesc crapul într-un iaz?
În gospodărie, cel mai des cu porumb, grâu sau orz, înmuiate sau uruite: trebuie 3–5 kg pentru fiecare kilogram de pește în plus. Furajul granulat bogat în proteină ajunge la 1,5–2 kg, dar e mai scump și cere apă bine oxigenată. Hrana se dă cât apa are peste 15 °C, în același loc și la aceeași oră.
Ce adâncime trebuie să aibă un iaz pentru pești?
Pentru crap, 1–1,5 m în medie, cu o zonă de cel puțin 1,5–2 m în care peștele să ierneze sub gheață. Un iaz sub 80 de centimetri se încălzește prea tare vara, rămâne fără oxigen și poate îngheța până la fund. Unul foarte adânc are fundul rece și puțin productiv.
Versiunea calculatorului 1.0.0 · date de referință din octombrie 2026