Merită încălzirea electrică în pardoseală pentru toată casa?

Doar dacă ai o casă foarte bine izolată sau una folosită rar. Pentru o casă de 100 m² cu izolație medie, electricul direct iese cam 13.000 lei pe an, față de 3.000–4.500 lei cu pompă de căldură sau gaz. Diferența acoperă în câțiva ani economia de la montaj.

Pot pune încălzire în pardoseală sub parchet?

Da, dacă parchetul are marcaj pentru încălzire în pardoseală și rezistența termică totală, cu tot cu stratul de sub el, nu trece de 0,15 m²K/W. Pune senzor de pardoseală și limitează suprafața la 27 °C. Parchetul masiv gros și esențele care lucrează mult nu sunt potrivite.

După cât timp pot porni încălzirea după turnarea șapei?

La șapa de ciment, după cel puțin 21–28 de zile. Pornești cu apa la 20–25 °C câteva zile, apoi urci treptat până la temperatura de lucru. Finisajul, mai ales parchetul, se pune abia după ce șapa a ajuns la umiditatea cerută de producător.

Pot lega încălzirea în pardoseală la termoficare?

Tehnic se poate, cu un grup de amestec cu pompă care coboară apa de la 70–90 °C la 35–40 °C. Ai nevoie de acordul asociației de proprietari și al furnizorului, iar mulți refuză. Întreabă înainte să începi lucrarea.

Ce se întâmplă dacă se defectează un cablu sau o țeavă sub gresie?

Țeava de PEX turnată corect în șapă rareori are probleme; defectele apar de obicei la distribuitor, care e accesibil. La cablul electric, un specialist localizează defectul cu aparatură și sparge doar câteva plăci. Pozele cu traseul și valorile de rezistență notate la montaj scurtează mult căutarea.

Pot avea pardoseală caldă și calorifere în aceeași casă?

Da, e o combinație des întâlnită. Dacă sunt pe aceeași sursă, pardoseala primește apa printr-un grup de amestec, ca să nu ajungă la temperatura caloriferelor. Cu pompă de căldură, caloriferele trebuie dimensionate pentru apă mai rece, altfel scade randamentul.

Încălzire în pardoseală: apă sau electrică, costuri

Cât costă montajul fiecărui sistem, cât plătești într-o iarnă pentru o casă de 100 m² și în ce situații una dintre variante nu are sens.

Podeaua caldă încălzește camera cu temperaturi mici: suprafața are 24–28 °C, nu 60 °C cum are un calorifer. Confortul e aproape același la apă și la electric. Diferența o simți în trei locuri: la prețul montajului, la factura lunară și la cât de repede se încălzește camera. De regulă, sistemul care e ieftin la montaj e scump la factură, și invers.

Cum funcționează fiecare sistem

Cu apă

Pe placa de beton se pune izolație termică, iar deasupra se întinde țeavă de PEX sau PE-RT de 16–17 mm, în spirală sau în meandre, la 10–20 cm între trasee. Peste țeavă se toarnă șapă de ciment, minimum 4,5 cm deasupra țevii. Apa vine de la o centrală sau de la o pompă de căldură, trece printr-un distribuitor cu debitmetre, iese în circuite și se întoarce cu 5–7 grade mai rece.

La un pas de 15 cm intră cam 6,5–7 m de țeavă pe metru pătrat. Un circuit nu trece de 80–100 m. Dacă e mai lung, apa se răcește pe drum și capătul camerei rămâne rece. O cameră de 25 m² are nevoie, practic, de două circuite.

Cu tot cu izolație și șapă, pardoseala crește cu 10–15 cm. Într-o casă nouă nu contează. Într-o renovare poate însemna uși tăiate, trepte refăcute și prize mutate.

Electric

Există trei variante:

Covoraș: un cablu subțire prins pe o plasă, înglobat direct în adezivul de gresie. Adaugă 3–5 mm la înălțime.
Cablu în șapă: cablu mai gros, prins pe izolație și acoperit cu 3–5 cm de șapă. Șapa ține căldura câteva ore după ce se oprește.
Folie: benzi încălzitoare subțiri puse sub parchet laminat, pe un strat de izolație. Nu se pune sub gresie și nu se înglobează în adeziv.

Covorașul din adeziv încălzește podeaua în 20–40 de minute. Șapa cu apă are nevoie de 4–8 ore să ajungă la regim după o pauză lungă. De aici vine una dintre cele mai mari diferențe practice: sistemul cu apă e făcut să meargă continuu, cu variații mici, nu să fie pornit seara și oprit dimineața.

Cât costă montajul

Prețurile de mai jos sunt orientative pentru materiale și manoperă și variază mult între orașe mari și restul țării. La sistemul cu apă, cele mai mari diferențe vin din numărul de circuite (fiecare înseamnă o ieșire în plus la distribuitor și un cap termoelectric) și din câte camere reglezi separat.

Ce se montează	Cost orientativ	Ce nu include
Țeavă, izolație, bandă perimetrală, distribuitor, manoperă (apă)	120–250 lei/m²	șapa, sursa de căldură
Șapă de ciment turnată	40–80 lei/m²	finisajul
Termostat de cameră și cap termoelectric (apă)	250–600 lei/cameră	—
Covoraș electric sub gresie	150–300 lei/m²	termostat, electrician
Cablu electric în șapă	100–200 lei/m²	șapa, termostat
Folie electrică sub laminat	80–180 lei/m²	termostat, izolația de sub folie
Termostat electric cu senzor de pardoseală	200–700 lei/cameră	—
Centrală în condensare, montată	6.000–12.000 lei	racordul de gaz, proiectul
Pompă de căldură aer-apă 8–10 kW, montată	30.000–55.000 lei	eventualul spor de putere electrică

Pentru o casă de 100 m² cu 6–7 camere, sistemul cu apă (țeavă, șapă, termostate) iese undeva la 20.000–38.000 lei, plus sursa. Cu o centrală pe gaz ajungi la 26.000–50.000 lei. Cu pompă de căldură, la 50.000–90.000 lei. Varianta electrică pe toată suprafața costă 20.000–35.000 lei, fără sursă separată, fără coș de fum, fără racord de gaz. Pe hârtie, electricul pare câștigător. Tabelul următor arată de ce nu e.

Cât consumă într-o iarnă

Pardoseala nu produce căldură, doar o împrăștie. Cât plătești depinde de două lucruri: de câtă căldură pierde casa și de sursa care o produce. Pentru prima parte, o estimare pe tipuri de casă:

casă nouă, bine izolată (15–20 cm de vată sau polistiren, ferestre tripan): 50–70 kWh pe metru pătrat pe an;
casă cu izolație medie, 5–10 cm, ferestre termopan obișnuite: 100–130 kWh/m² pe an;
casă veche, neizolată: 180–250 kWh/m² pe an.

Zona contează: la munte, în Brașov sau Harghita, sezonul de încălzire e cu o lună-două mai lung decât în Bărăgan și iernile sunt mai reci, așa că mergi spre capătul de sus al intervalului.

Exemplul de mai jos e o casă de 100 m² cu izolație medie, care cere 10.000 kWh de căldură pe an. Prețurile sunt de exemplu, cu TVA: 1,3 lei/kWh curent și 0,32 lei/kWh gaz. Ia-le pe cele de pe factura ta, pentru că se schimbă după contract și după deciziile de plafonare.

Sursa	Energie cumpărată	Cost pe an
Electric direct (covoraș, cablu, folie)	10.000 kWh curent	circa 13.000 lei
Centrală pe gaz în condensare	10.500 kWh gaz	circa 3.400 lei
Pompă de căldură aer-apă, SCOP 4 (câmpie, deal)	2.500 kWh curent	circa 3.250 lei
Pompă de căldură aer-apă, SCOP 3 (munte)	3.330 kWh curent	circa 4.330 lei

Electricul direct transformă 1 kWh de curent în 1 kWh de căldură. Pompa de căldură scoate 3–4 kWh de căldură din același kWh, iar pardoseala cu apă o ajută, pentru că apa trebuie încălzită doar la 30–40 °C. La 55 °C, pentru calorifere, aceeași pompă are randament vizibil mai mic.

Diferența de aproape 10.000 lei pe an acoperă în doi-trei ani ce ai economisit la montaj alegând electricul. De aceea, pe toată casa, varianta electrică are sens doar când casa pierde foarte puțină căldură (o casă pasivă ajunge la 15–25 kWh/m² pe an) sau când e locuită câteva zile pe lună.

Panourile fotovoltaice nu rezolvă iarna

Un sistem de 5 kW produce în decembrie și ianuarie cam 150–250 kWh pe lună. O casă ca cea din exemplu, încălzită electric direct, cere peste 2.000 kWh în ianuarie. Ce produci vara se compensează după regulile din contractul de prosumator, iar compensarea rareori acoperă o iarnă de încălzire electrică. Cu pompă de căldură, necesarul scade de 3–4 ori și calculul arată altfel.

Izolația decide mai mult decât sistemul

O pardoseală la 29 °C cedează camerei cam 70–100 W/m². Dacă o cameră pierde mai mult decât atât în zilele cu −15 °C (pereți neizolați, ferestre mari, colț de casă), podeaua singură nu mai ține 21 °C. Atunci fie izolezi întâi, fie pui un calorifer sau un ventiloconvector în plus în camera respectivă. Nu ridica temperatura apei ca să compensezi: podeaua trece de limita de confort și pompa de căldură pierde randament.

Sub țeavă sau sub cablu, izolația e obligatorie, altfel încălzești betonul și pământul:

3–5 cm între două etaje încălzite;
8–12 cm peste sol sau peste un subsol neîncălzit;
bandă perimetrală de 8–10 mm pe toți pereții, ca șapa să se poată dilata.

Covorașul electric pus direct pe o placă de beton rece, fără izolație, e una dintre cele mai scumpe greșeli: o parte bună din curent pleacă în jos și podeaua se încălzește greu.

Ce pardoseală pui deasupra

Gresia și piatra conduc bine căldura și sunt alegerea fără probleme. Parchetul laminat și cel stratificat merg, cu condiția să aibă pe ambalaj marcajul pentru încălzire în pardoseală. Regula generală: finisajul cu tot cu stratul de sub el nu trece de o rezistență termică de 0,15 m²K/W. Producătorii de parchet trec pe fișa tehnică valoarea și temperatura maximă, de obicei 27 °C la suprafață.

Ce nu merge:

parchet masiv gros, din lemn care lucrează mult, cum e fagul;
mochetă groasă sau covoare mari cu burete, care taie o parte serioasă din putere;
mobilier fără picioare pus peste zona încălzită: dulapuri încastrate, corpuri de bucătărie, cadă. Acolo nu se pune cablu sau țeavă deloc.

Limitele obișnuite de temperatură la suprafață: 29 °C în camerele de locuit, 33 °C în baie, 35 °C pe o fâșie de 1 m lângă ferestre mari, unde nu stai.

Casă nouă, renovare sau apartament

Casă nouă

Aici sistemul cu apă e aproape întotdeauna varianta corectă. Se proiectează odată cu casa, cu pompă de căldură sau centrală în condensare, iar înălțimea stratului se prevede de la început. Un electric în baie, pe lângă, ajută vara și în extrasezon, când nu vrei să pornești toată instalația doar pentru o gresie caldă dimineața.

Renovare

Dacă nu poți pierde 10–15 cm la înălțime, există sisteme cu apă cu profil redus: plăci cu nuturi, țeavă de 10–12 mm și șapă subțire de 2–3 cm. Se încălzesc mai repede, dar costă mai mult pe metru pătrat. Pentru o singură baie sau o bucătărie mică, covorașul electric sub gresie nouă e cea mai simplă soluție. O baie de 5 m² cu 120 W/m² consumă, la trei ore pe zi timp de șase luni, cam 320 kWh, adică 400–450 de lei pe an.

Apartament

Cu centrală proprie, sistemul cu apă se poate face, cu un grup de amestec dacă aceeași centrală alimentează și calorifere la 60 °C. Legarea la termoficare sau la coloanele blocului e altă poveste: apa vine la 70–90 °C, ai nevoie de grup de amestec cu pompă și de acordul asociației și al furnizorului. Mulți refuză. Întreabă înainte să spargi pardoseala.

Electric pe tot apartamentul înseamnă multă putere: 60 m² la 100 W/m² fac 6 kW, peste aragaz, cuptor și boiler. Verifică puterea aprobată din certificatul de racordare. Dacă nu ajunge, mărirea se cere la distribuitor și poate dura câteva săptămâni.

Greșeli care strică sistemul

Pornit pe șapă proaspătă. Șapa de ciment are nevoie de cel puțin 21–28 de zile. Apoi se încălzește treptat: câteva zile cu apa la 20–25 °C, apoi se urcă până la temperatura de lucru. Pornit direct la 40 °C, fisurează.
Circuite de lungimi foarte diferite, neechilibrate. Apa ia drumul cel mai scurt și camera cu circuitul lung rămâne rece. Debitmetrele de la distribuitor se reglează la punerea în funcțiune.
Tăiat cablul covorașului. La colțuri și în jurul obstacolelor se taie doar plasa, iar cablul se întoarce. Cablul tăiat nu se mai repară sigur.
Fără senzor de pardoseală. Sub parchet, fără limitarea temperaturii de suprafață, lemnul se usucă și se deschid rosturile.
Fără măsurători la montaj. Rezistența cablului electric se măsoară înainte de pozare, după pozare și după placare, și se notează. La țeavă, se face probă de presiune (de regulă 6 bar, 24 de ore) înainte de turnarea șapei și se ține țeava sub presiune cât se toarnă.
Fără rosturi de dilatare. Pe suprafețe peste 40 m², pe laturi mai lungi de 8 m și în dreptul ușilor, șapa se separă cu profil de dilatare.
Nicio poză cu traseul. Fotografiază țeava sau cablul cu o ruletă întinsă alături, înainte să le acoperi. Peste zece ani, când vrei să fixezi ceva în podea, pozele îți spun unde nu ai voie să dai cu bormașina.

Cine face montajul și ce e obligatoriu

La varianta electrică, racordarea o face un electrician autorizat ANRE. Circuitul e separat, cu siguranță dimensionată pe puterea covorașelor și protecție diferențială de 30 mA. În baie contează zonele din jurul căzii și al dușului, iar cablul trebuie să aibă tresă de împământare legată. Nu lega un covoraș de 1,5 kW la priza cea mai apropiată.

La varianta cu apă, centrala pe gaz o montează o firmă autorizată ANRE pentru instalații de gaze, iar punerea în funcțiune se face de un service autorizat ISCIR. Pompa de căldură are nevoie de un circuit electric dedicat și, uneori, de mărirea puterii aprobate. Sistemul în sine (țeavă, izolație, distribuitor) nu cere autorizare, dar îl calculează cineva care știe să facă un bilanț termic pe cameră. Pasul țevii și numărul de circuite ies din calcul, nu din ochi.

Când alegi apă și când electric

Apă, dacă încălzești toată casa, stai în ea toată iarna, ai sau vei avea pompă de căldură ori centrală în condensare și îți permiți înălțimea stratului. Costă mai mult la început și se recuperează din facturi.

Electric, dacă vrei o baie sau o bucătărie cu gresie caldă, dacă e o casă de vacanță folosită câteva weekenduri pe iarnă, dacă nu ai loc de 10 cm la pardoseală sau dacă e o anexă mică unde nu merită să aduci țeavă de la centrală. Pe toată suprafața unei case locuite permanent, cu izolație obișnuită, electricul direct e cea mai scumpă încălzire pe care o poți alege.

Nu merge bine niciuna într-o casă neizolată. Acolo banii dați pe pardoseală caldă se duc prin pereți, iar primul leu trebuie să meargă în izolație.