Cât economisești coborând un grad

Cum calculăm

Căldura pe care o pierde o casă e proporțională cu diferența dintre temperatura dinăuntru și cea de afară. Adunată pe toată iarna, diferența aceasta se numește grade-zile: pentru fiecare zi de încălzire, câte grade sunt între casă și media zilei de afară. Factura de încălzire urmează grade-zilele, deci economia se citește din cât scad ele.

Un grad mai puțin

Grade-zilele localității tale sunt socotite pentru o casă ținută la 20 °C. Dacă o ții la 22 °C, fiecare zi de încălzire adaugă două grade, deci grade-zilele cresc cu de două ori numărul zilelor de încălzire. Coborând termostatul cu un grad, scoți din total exact o zi-grad pe fiecare zi de încălzire. Economia e partea aceasta din total. Cu 3.400 de grade-zile și 212 zile de încălzire, un grad de la 22 °C la 21 °C scoate 212 din 3.824, adică 5,5%.

Zilele de încălzire ale localității încă nu le avem, așa că socotim sezonul din octombrie până în aprilie, 212 zile, ca în celelalte calculatoare de încălzire. Le poți schimba în „Toate valorile folosite”.

Programul de noapte

Dacă ții casa cu câteva grade mai rece o parte din zi, scazi din grade-zile orele acelea înmulțite cu gradele cu care e mai rece. E o limită de sus: o casă cu ziduri groase nu apucă să se răcească până la temperatura redusă înainte să pornească iar încălzirea, deci câștigul real e mai mic. Cât de mic, spui tu, la „Cât din reducere apucă să ajungă casa”.

Dacă scrii cât plătești pe încălzire într-un an, procentul devine lei.

Ce nu face calculatorul

Nu ține seama de căldura pe care o aduc soarele și aparatele, care contează mai mult în casele bine izolate, și nici de randamentul care se schimbă al unei pompe de căldură sau al unei centrale în condensare la temperaturi diferite. Nu știe dacă unele camere rămân mai calde decât altele. Rezultatul e un ordin de mărime bun pentru o decizie: merită sau nu să cobori termostatul.