Izolarea podului: grosime, cost, economie

Câți centimetri de vată să pui pe planșeul podului, cât material îți trebuie, cât economisești pe an la încălzire și în cât timp se plătește lucrarea.

Calculul se face în browser și are nevoie de JavaScript. Mai jos găsești exemplele calculate și explicația metodei.

Unde e casa?

Din localitate aflăm temperatura de calcul și grade-zile ale zonei.

Cea mai apropiată stație meteo e la km; clima locului poate fi diferită.

Cât de izolată e? valori personalizate

Suprafața podului (m²)

Ce izolație are podul acum? valori personalizate

Cu ce încălzești?

Unde e casa

Localitatea

Din localitate aflăm temperatura de calcul și grade-zile ale zonei.

Cea mai apropiată stație meteo e la km; clima locului poate fi diferită.

Temperatura dorită în casă (°C)

Temperatura pe care o ții iarna în camerele locuite.

Temperatura exterioară de calcul (°C)

Cea mai rece temperatură pentru care se dimensionează încălzirea. Cu localitate, o calculăm din datele stației meteo pe 1991–2020: e mai blândă decât valoarea din SR 1907-1, calculată pe clima veche — la unele localități cu câteva grade. Pentru un proiect care trebuie să fie conform, scrie valoarea zonei tale din standard.

Grade-zile pe an (K·zile)

Cât de rece e iarna, adunat pe tot anul. Cu cât e mai mare, cu atât încălzești mai mult.

Dimensiunile casei

Suprafața încălzită (m²)

Suprafața utilă a camerelor încălzite, fără pod, garaj și beci.

Niveluri încălzite

Înălțimea pe nivel (m)

De la pardoseală la tavan, într-o cameră obișnuită.

Tipul casei

Pereți, ferestre, acoperiș

Suprafața pereților exteriori (netă) (m²)

Pereții spre exterior, fără ferestre și uși. O calculăm dintr-o casă cu plan pătrat.

Suprafața ferestrelor și ușilor (m²)

Implicit 15% din suprafața încălzită.

Suprafața tavanului spre pod (m²)

Suprafața pardoselii pe sol (m²)

Coeficient U pereți (W/m²K)

Cât de ușor trece căldura prin perete. Mai mic înseamnă mai bine izolat.

Coeficient U ferestre (W/m²K)

Coeficient U tavan/acoperiș (W/m²K)

Coeficient U pardoseală (W/m²K)

Aerul

Schimburi de aer pe oră (h⁻¹)

De câte ori pe oră se înlocuiește tot aerul din casă, prin aerisire și prin neetanșeități.

Avansat

Factor de corecție pod neîncălzit

Podul neîncălzit e mai cald decât afară, deci tavanul pierde ceva mai puțin.

Factor de corecție sol

Pământul de sub casă e mai cald iarna decât aerul de afară.

Factor pentru aporturi solare și interne

Soarele prin ferestre, oamenii și aparatele încălzesc și ele casa.

Podul și izolația nouă

Grosimea izolației noi (cm)

Implicit grosimea care aduce planșeul la rezistența termică cerută la renovare, 5 m²K/W (normativul C107, după Ordinul MDLPA 2641/2017), rotunjită în sus la 5 cm.

Rezistența termică țintă a planșeului (m²K/W)

Rezistența minimă cerută pentru planșeul de sub pod la clădirile de locuit renovate, din C107: 5 m²K/W, adică U de cel mult 0,2. Din ea iese grosimea recomandată.

Material în plus pentru tăieturi (%)

Materialul

Ce pui pe planșeul podului

Pe un pod necirculat se pune de obicei vată în rulouri, întinsă în două straturi încrucișate. Pe un pod pe care calci, plăci rigide sau o podină peste vată.

Conductivitatea termică λ (W/mK)

Valoarea λ declarată pe fișa tehnică a produsului, după SR EN 13162 (vată), 13163 (EPS) sau 13164 (XPS). Mai mică înseamnă că izolează mai bine la aceeași grosime. Implicit: vată de sticlă 0,040, vată bazaltică 0,038, EPS 0,038, XPS 0,034, celuloză 0,040.

Prețul lucrării

Volumul unui pachet (m³)

De pe eticheta produsului: lungimea × lățimea × grosimea unui rulou, sau volumul unui sac sau al unui pachet de plăci. Fără el, calculatorul îți spune doar volumul de material.

Prețul materialului pe metru cub (lei/m³)

Prețul unui pachet împărțit la volumul lui. Nu avem încă un preț de pornire verificat, așa că costul apare după ce îl scrii.

Manopera pe metru pătrat (lei/m²)

Lasă 0 dacă o faci singur. Altfel, prețul din oferta meșterului împărțit la suprafață.

Încălzirea și energia

Cu ce încălzești

Randamentul încălzirii

Cât din combustibil ajunge căldură în casă. La pompa de căldură e SCOP-ul, peste 1.

Prețul unui kWh de combustibil (lei/kWh)

Prețul combustibilului împărțit la energia din el: la gaz, prețul metrului cub împărțit la 10,55. Implicit, prețurile de pornire din sezonul 2025–2026.

Economie pe an

–

Rezultat neactualizat: corectează câmpul marcat.

Scrie ca să vezi rezultatul.

Corectează câmpurile marcate ca să vezi rezultatul.

Calculat cu datele din octombrie 2026.

Estimare pentru planșeul de sub un pod neîncălzit. Nu înlocuiește un audit energetic; la un pod locuit sau la o mansardă, izolația se face altfel și se proiectează.

Ce aduce fiecare grosime

Economia crește tot mai încet cu grosimea: primii centimetri contează cel mai mult. Evidențiată e grosimea recomandată.

Grosime	U după	Economie pe an	Cost	Amortizare

Ipotezele folosite

Mărime	Valoare	De unde	Modifică

Compară variante

Salvează ce vezi acum, schimbă o cifră și salvează din nou: le vezi una lângă alta. Variantele rămân în acest browser.

Poți păstra cel mult trei variante.

Browserul nu păstrează date pentru site, deci variantele nu pot fi salvate.

Cât contează fiecare cifră

Cum calculăm

Un tavan sub un pod neîncălzit pierde căldură cât îi permite coeficientul lui U: câți wați trec printr-un metru pătrat pentru fiecare grad de diferență dintre casă și pod. Un planșeu neizolat are în jur de 1,5 W/m²K; cu 20 de centimetri de vată coboară pe la 0,2.

Tavanul de acum și cel izolat

Pornim de la U-ul tavanului de acum, după ce izolație are deja podul, și îl întoarcem în rezistență termică: 1 împărțit la U. Stratul nou adaugă grosimea lui împărțită la conductivitatea materialului, λ, valoarea declarată pe fișa tehnică: 0,040 la vata de sticlă, 0,038 la vata bazaltică și la polistirenul expandat, 0,034 la cel extrudat. U-ul de după e 1 împărțit la suma lor.

Grosimea recomandată e cea care aduce planșeul la rezistența cerută la renovarea unei locuințe, 5 m²K/W, din normativul C107 așa cum a fost modificat în 2017. O rotunjim în sus la 5 centimetri, cât au rulourile din comerț.

Economia

Scăderea lui U, înmulțită cu suprafața podului, cu gradele-zile ale localității tale și cu 24 de ore, dă căldura care nu mai iese prin tavan într-un an. Ca la necesarul termic, o micșorăm cu un factor, fiindcă podul e mai cald decât afară, și cu unul pentru aporturile de la soare și din casă. Căldura economisită, împărțită la randamentul încălzirii și înmulțită cu prețul combustibilului, dă banii. Rezultatul vine cu un interval: nu știm exact cât de bine izolează tavanul de acum.

Materialul și costul

Volumul de material e suprafața înmulțită cu grosimea, plus 5% pentru tăieturi. Câte pachete îți trebuie aflăm când scrii volumul unui pachet, de pe eticheta lui; costul și amortizarea apar când scrii prețul, fiindcă nu avem încă un preț de pornire verificat.

Ce nu face calculatorul

Nu se aplică la mansarde și la poduri locuite, unde izolația merge pe acoperiș și se proiectează altfel. Nu ține seama de bariera de vapori, de ventilarea podului sau de punțile termice de la streașină, care contează la execuție. E o estimare, nu un audit energetic.

Întrebări frecvente

Câtă vată se pune în pod?

Pentru o casă renovată, normativul C107 cere ca planșeul de sub pod să aibă o rezistență termică de cel puțin 5 m²K/W. Pe un tavan neizolat, asta înseamnă în jur de 20 de centimetri de vată minerală. Calculatorul îți spune grosimea exactă pentru ce ai deja.

De ce izolarea podului se amortizează mai repede decât a pereților?

Fiindcă e ieftină: vata se întinde pe planșeu, fără schelă, adeziv sau tencuială, iar lucrarea o poate face oricine într-o zi sau două. Căldura urcă, iar un tavan neizolat pierde de obicei cam o treime din căldura casei.

Merită să pun mai mult decât grosimea recomandată?

Economia crește tot mai încet cu fiecare strat: primii zece centimetri aduc cel mai mult, iar de la 25–30 de centimetri în sus câștigul e mic. Tabelul cu grosimi îți arată, pentru casa ta, unde nu mai merită.

Articolele din spatele cifrelor

Energie

Izolarea podului: cea mai rentabilă lucrare de izolație